1 Şi a fost aşa: după aceste lucruri, Dumnezeu l-a încercat pe Avraam şi i-a zis: „Avraame!“ Şi el a zis: „Iată-mă“. 2 Şi i-a zis: „Ia acum pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac, şi mergi în ţinutul Moria şi adu-l acolo ca ardere de tot pe unul din munţii despre care îţi voi spune“. 3 Şi Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a pus şaua pe măgarul său şi a luat cu el pe doi dintre slujitorii săi şi pe Isaac, fiul său; şi a despicat lemnele pentru arderea de tot şi s-a ridicat şi a mers la locul despre care îi vorbise Dumnezeu.
4 A treia zi Avraam şi-a ridicat ochii şi a văzut locul de departe. 5 Şi Avraam a zis tinerilor săi: „Rămâneţi aici cu măgarul; şi eu şi băiatul vom merge până acolo şi ne vom închina şi vom veni din nou la voi“. 6 Şi Avraam a luat lemnele arderii de tot şi le-a pus pe Isaac, fiul său; şi a luat în mână focul şi cuţitul şi mergeau amândoi împreună. 7 Şi Isaac a vorbit lui Avraam, tatăl său, şi i-a zis: „Tată!“ Şi el i-a zis: „Iată-mă, fiul meu!“ Şi i-a zis: „Iată focul şi lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?“ 8 Şi Avraam i-a zis: „Fiul meu, Dumnezeu Însuşi va îngriji de mielul pentru arderea de tot“. Şi mergeau amândoi împreună. 9 Şi au ajuns la locul despre care-i spusese Dumnezeu. Şi Avraam a zidit altarul acolo şi a aşezat lemnele; şi a legat pe Isaac, fiul său, şi l-a pus pe altar deasupra lemnelor. 10 Şi Avraam şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să înjunghie pe fiul său. 11 Şi Îngerul Domnului i-a strigat din ceruri şi a zis: „Avraame! Avraame!“ Şi el I-a zis: „Iată-mă“. 12 Şi i-a zis: „Nu-ţi pune mâna pe băiat şi nu-i face nimic, pentru că acum cunosc că te temi de Dumnezeu, pentru că n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine“. 13 Şi Avraam şi-a ridicat ochii şi s-a uitat şi iată, înapoi, un berbec prins cu coarnele într-un desiş. Şi Avraam a mers şi a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său. 14 Şi Avraam a pus numele locului aceluia Yehova-Iire, după cum se zice până în ziua aceasta: „La muntele Domnului se va purta de grijă“.
15 Şi Îngerul Domnului a chemat pe Avraam a doua oară din ceruri, 16 şi i-a zis: „Am jurat pe Mine Însumi, zice Domnul, pentru că ai făcut lucrul acesta şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, 17 te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, ca stelele cerurilor şi ca nisipul care este pe malul mării; şi sămânţa ta va stăpâni poarta vrăjmaşilor săi. 18 Şi în sămânţa ta vor fi binecuvântate toate naţiunile pământului, pentru că ai ascultat de glasul Meu“. 19 Şi Avraam s-a întors la slujitorii săi; şi s-au ridicat şi au mers împreună la Beer-Şeba. Şi Avraam a locuit la Beer-Şeba.
20 Şi a fost aşa: după aceste lucruri, i s-a spus lui Avraam, zicând: „Iată, şi Milca a născut fii lui Nahor, fratele tău: 21 pe Uţ, întâiul său născut, şi pe Buz, fratele acestuia, şi pe Chemuel, tatăl lui Aram, 22 şi pe Chesed, şi pe Hazo, şi pe Pildaş, şi pe Iidlaf şi pe Betuel. 23 Şi lui Betuel i s-a născut Rebeca. Milca a născut pe aceştia opt lui Nahor, fratele lui Avraam. 24 Şi ţiitoarea lui, cu numele Reuma, a născut şi ea pe Tebah şi pe Gaham şi pe Tahaş şi pe Maaca“.