1 Vrednic de încredere este cuvântul: „Dacă doreşte cineva slujba de supraveghere, bună lucrare doreşte“. 2 Trebuie deci ca supraveghetorul să fie fără vină, soţ al unei singure soţii, cumpătat, chibzuit, cuviincios, primitor de oaspeţi, capabil să înveţe pe alţii; 3 nu dedat vinului, nu bătăuş, ci blând, nu certăreţ, nu iubitor de bani; 4 conducându-şi bine propria casă, având copiii în supunere, cu toată demnitatea 5 (dar, dacă cineva nu ştie să-şi conducă propria casă, cum va îngriji de Adunarea lui Dumnezeu?); 6 să nu fie de curând venit, ca să nu se îngâmfe şi să cadă în vina diavolului. 7 Dar trebuie să aibă şi o bună mărturie de la cei de afară, ca să nu cadă în dispreţ şi în cursa diavolului. 8 Slujitorii, la fel: demni, nu cu două feţe, nu dedaţi la mult vin, nu doritori de câştig josnic, 9 păstrând taina credinţei într-o conştiinţă curată. 10 Şi aceştia, de asemenea, să fie întâi încercaţi, apoi să slujească, fiind de neînvinuit. 11 Femeile, la fel: demne, nu defăimătoare, cumpătate, credincioase în toate. 12 Slujitorii să fie soţi ai unei singure soţii, conducându-şi bine copiii şi propriile case; 13 pentru că cei care au slujit bine îşi dobândesc o poziţie bună şi multă îndrăzneală în credinţa care este în Hristos Isus.
14 Îţi scriu acestea sperând să vin la tine mai curând; 15 iar dacă voi întârzia, ca să ştii cum trebuie să se poarte cineva în casa lui Dumnezeu, care este Adunarea Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului. 16 Şi cu adevărat, mare este taina evlaviei: „Dumnezeu S-a arătat în carne, a fost îndreptăţit în Duh, a fost văzut de îngeri, a fost predicat între naţiuni, a fost crezut în lume, a fost primit sus în glorie“.