1 Lăudaţi pre Domnul! Laudă, suflete al meu, pre Domnul. 2 Voiu lăuda pre Domnul cât voiu trăi, Voiu psalmodia Dumnezeului meu cât voiu fi. 3 Nu vă încredeţi în cei mari, în fiii oamenilor, La care nu este ajutor. Ieşi-va spiritul său, şi în ţărână se va întoarce, Şi în ziua aceea vor pieri planurile lui. 4 Fericit este acela, al cărui ajutor este Dumnezeul lui Iacob, A cărui speranţă este în Domnul Dumnezeul său; 5 Cel ce a făcut cerul şi pământul, Marea şi toate cele dintr’însa; 6 Cel ce păstrează adevărul în veci; Cel ce face dreptate celor apăsaţi, 7 Cel ce dă pâne celor flămânzi; Domnul desleagă pre cei încătuşaţi. 8 Domnul orbilor dă vedere, Domnul îndreaptă pre cei încovăiaţi, Domnul iubeşte pre cei drepţi! 9 Domnul păzeşte pre cei străini, Pre orfan şi pre văduvă ţine; Dar calea nelegiuiţilor o strâmbătăţeşte. 10 Domni-va în veci Domnul, Dumnezeul tău, Sioane, din neam în neam. Lăudaţi pre Domnul!