1 În anul al treizeci şi şaselea al domniei lui Asa, se sui Baaşa, regele lui Israel, asupra lui Iuda, şi zidi Rama, ca să nu lase pre nimenea să iasă sau să între la Asa, regele lui Iuda. 2 Atuncia luă Asa argint şi aur din tezaurele casei Domnului şi ale casei regelui, şi trimese la Benhahad, regele Siriei, care locuia la Damasc, zicând: 3 Să fie legătură între mine şi între tine, cum a fost între părintele meu şi părintele tău. Iacă, îţi trimet argint şi aur; mergi, desfă legământul tău cu Baaşa, regele lui Israel, ca să se tragă dela mine.
4 Şi ascultă Benhadad pre regele Asa, şi trimese pre mai marii oştirilor sale asupra cetăţilor lui Israel, şi bătură Ijonul, şi Danul şi Abel-Maimul şi toate întăririle de proviziuni ale lui Neftali.
5 Şi cum auzi Baaşa de acestea, se opri dela zidirea Ramei, şi puse capăt lucrului său. 6 Dar Asa, regele, luă pre întregul Iuda, şi ridicară dela Rama petrele şi lemnele ei, cu cari zidise Baaşa; şi el cu dânsele zidi Gheba şi Mispa.
7 În acel timp veni Hanani, văzătorul, la Asa, regele lui Iuda, şi zise către dânsul: Fiindcă te-ai răzămat pre regele Siriei, şi nu te-ai răzămat pre Domnul, Dumnezeul tău, pentru aceea a scăpat oastea regelui Siriei din mâna ta. 8 Au nu erau Etiopienii şi Libienii o oaste mare, cu multe care şi călăreţi? Dar fiindcă te-ai răzămat pre Domnul, de aceea i-a dat în mâna ta. 9 Căci ochii Domnului văd preste tot pământul, ca să se arăte tare către aceia, cari sunt cu inima întreagă către dânsul. Tu nebuneşte ai lucrat în aceasta; deci de acum înainte vei avea resbele.
10 Şi Aşa se mâniă asupra văzătorului, şi-l puse în închisoare; căci era înfuriat asupra lui pentru aceasta. Şi tot în acel timp apăsă Asa pre unii din popor.
11 Şi iacă, faptele lui Asa cele dântâiu şi cele de pe urmă, iacă, acestea sunt scrise în Cartea Regilor lui Iuda şi a lui Israel.
12 În al treizeci şi nouălea an al domniei sale se îmbolnăvi Asa de picioare, şi boala sa se întări; dar nici în boala sa nu căuta pre Domnul, ci pre doftori. 13 Şi adormi Asa cu părinţii săi, şi muri, în anul al patruzeci şi unulea al domniei sale. 14 Şi-l îmmormântară în mormântul său, pre care şi-l săpase în cetatea lui David; şi-l culcară pe un aşternut, pre care îl umpluse cu mirositoare şi cu tot felul de unsori, pregătite după meşteşugul făcătorilor de mir, şi-i făcură o ardere mare foarte.