1 Atuncia tot poporul lui Iuda luă pre Uzia, care era de şasesprezece ani, şi-l făcu rege în locul părintelui său Amazia. 2 El zidi Elotul, şi-l aduse înapoi la Iuda, după ce adormi regele, cu părinţii săi. 3 De şasesprezece ani era Uzia, când se făcu rege, şi cincizeci şi doi de ani domni el în Ierusalim; şi numele mumei lui era Iecolia din Ierusalim. 4 El făcu drepte în ochii Domnului, întocmai cum făcuse Amazia, părintele său. 5 El căută pre Dumnezeu, în zilele lui Zecaria, om cu pricepere în viziunile lui Dumnezeu; şi cât a căutat pre Domnul, Dumnezeu i-a dat fericire.
6 El ieşi, şi se luptă cu Filistenii, şi sfărâmă zidul Gatului şi zidul Iabnei şi zidul Aşdodului, şi zidi cetăţi în Aşdod şi între Filisteni. 7 Şi Dumnezeu îl ajută asupra Filistenilor şi asupra Arabilor, cari locuiau în Gur-Baal, şi asupra Meunilor. 8 Şi Ammoniţii dădură lui Uzia daruri; şi renunlele lui se răspândi, până la întrarea Egiptului; căci se întărise foarte.
9 Şi Uzia zidi turnuri în Ierusalim, deasupra porţei colţului, şi deasupra porţei văiei, şi deasupra colţului zidului, şi le întări.
10 Şi zidi turnuri în pustiu, şi săpă fântâni multe; căci avea turme mari, atât în vale, cât şi pe şes, plugari şi vieri pe munţi şi pe câmpuri mănoase; căci iubia lucrarea pământului.
11 Şi avea Uzia oaste de ostaşi, cari ieşeau la resbel în cete, după numărul numărărei lor prin Ieiel, scriitorul, şi prin Maaseia, căpitenia, supt conducerea lui Hanania, unul din mai marii regelui.
12 Tot numărul capilor caselor părinteşti ale bărbaţilor viteji era: două mii şase sute. 13 Şi supt conducerea lor era o putere înarmată de trei sute şapte mii şi cinci sute de ostaşi, puternici în oştire; ca să ajute pre rege asupra neamicului. 14 Şi Uzia pregăti pentru toată oastea scuturi şi lănci şi coifuri şi platoşe şi arcuri şi pietri de praştie. 15 Şi făcu în Ierusalim maşini iscodite de maistru meşteşugit, cari să fie aşezate pe turnurile şi colţurile zidurilor, ca să arunce săgeţi şi pietri mari. Şi renumele lui se răspândi departe; căci minunat a fost ajutat, până ce s’a întărit.
16 Dar după ce s’a întărit, se înălţă inima lui până la stricăciunea sa; căci el păcătui contra Domnului, Dumnezeul său, şi merse în templul Domnului, ca să ardă tămăie pe altarul tămâierei. 17 Şi Azaria preotul, mergea pe urma lui, şi cu dânsul optzeci de preoţi ai Domnului, bărbaţi viteji; 18 şi se opuseră lui Uzia regele, şi ziseră către dânsul: Nu-ţi e dat, Uzia, să tămâiezi înaintea Domnului, ci preoţilor, fiilor lui Aaron, cari sunt sfinţiţi să tămâieze. Ieşi din templu, căci păcătueşti, şi nu ţi-se va socoti spre onoare de către Domnul Dumnezeu.
19 Atuncia se mânie Uzia, şi în mână-i era tămâietoarea, spre a tămâia; şi cum se mânie pre preoţi, răsări pe fruntea lui lepra, înaintea ochilor preoţilor, în casa Domnului, înaintea altarului tămâierei. 20 Şi-l priviră Azaria, arhiereul, şi toţi preoţii, şi iacă, era lepros pre fruntea lui, şi-l scoaseră cu grăbirte de acolo, şi chiar el se sili să iasă, fiindcă Domnul îl lovise. 21 Şi Uzia, regele, a fost lepros, până în ziua morţei sale. şi locuia într’o casă deosebită, fiindcă era lepros, căci a fost depărtat de casa Domnului; şi Iotam fiul său, era preste casa regelui, şi judeca poporul ţărei.
22 Şi celelalte fapte ale lui Uzia, cele dintâiu şi cele depe urmă, le-a scris Isaia, fiul lui Amoz profetul. 23 Şi adormi Uzia cu părinţii săi, şi-l îmmormântară, lângă părinţii săi, pe câmpul mormintelor regilor; căci zisu-s’a: A fost lepros. Şi Iotam fiul său domni în locul său.