9
Şi regina din Şeba auzind de renumele lui Solomon, veni la Ierusalim, ca să încerce pre Solomon prin întrebări grele, cu un alaiu mare foarte, şi cu cămile, încărcate cu mirositoare şi aur prea mult şi petre preţioase. Şi venind la Solomon, a vorbit cu el de toate ce erau în inima ei. Şi Solomon deslegă toate întrebările ei; nu era nimic ascuns lui Solomon, care să nu-i fi deslegat.
Şi văzând regina din Şeba înţelepciunea lui Solomon, şi casa ce o zidise, şi bucatele mesei lui, şi locuinţa servilor lui, şi rânduiala slugilor sale, şi vestmintele lor, şi cuparii lui, şi vestmintele lor, şi treapta pe care se suia el, în casa Domnului, rămase în uimire, şi zise regelui: Adevărat era cuvântul, ce în ţara mea am auzit de lucrurile tale şi de înţelepciunea ta; dar n’am crezut acelor cuvinte, până ce am venit şi au văzut ochii mei, şi iacă, nici jumătate nu mi s’a spus de mărimea înţelepciunei tale; tu întreci faima, ce auzii. Fericiţi sunt oamenii tăi, fericiţi aceşti servi ai tăi, ce pururea stau înaintea ta, şi ascultă înţelepciunea ta! Binecuvântat fie Domnul, Dumnezeul tău, care a binevoit întru tine, punându-te pe tronul său rege, pentru Domnul, Dumnezeul tău! Fiindcă Dumnezeul tău iubeste pre Israel, şi voeşte a-l statornici în veci, de aceea te făcu pre tine rege prestu dânşii, ca să faci judecată şi dreptate. Şi ea dădu regelui o sută şi douăzeci talante de aur, şi mirositoare multe foarte, şi petre preţioase. Nici odată n’a mai fost asemene a celor ce regina din Şeba dădu regelui Solomon.
10 Şi servii lui Hiram şi servii lui Solomon, care aduseră aur dela Ofir, aduseră încă şi lemn de algummin, şi petre preţioase. 11 Şi regele făcu din lemnul de algummin îngrădiri la casa Domnului şi la casa regelui; şi citare şi harpe pentru cântăreţi; astfel de lemn nu s’a văzut până atunci în pământul lui Iuda. 12 Şi regele Solomon dădu reginei din Şeba toate, căte ea le dori, şi câte ea le ceru, afară de darul pentru cele ce ea adusese regelui. Şi aşa ea se înturnă, şi se duse în pământul ei, ea şi servii ei.
13 Şi greutatea aurului, ce vena la Solomon pe fiecare an, era şase sute şasezeci şi şase talante de aur, 14 afară de cel strâns dela neguţătorii cei mari şi dela neguţătorii cei mici, şi dela toţi regii Arabiei, şi dela guvernatorii ţărei, care au adus aur şi argint lui Solomon.
15 Şi a făcut regele Solomon două sute scuturi de aur ciocănit; şase sute sicli de aur ciocănit a pus de tot scutul; 16 şi trei sute scuturi mici de aur ciocănit; trei sute sicli de aur a pus de tot scutul. Şi le aşeză regele în casa numită: Pădurea Libanului.
17 Şi mai făcu regele un tron mare de fildeş, şi-l acoperi cu aur curat. 18 Şase trepte avea tronul, şi un aşternut pentru picioare, de aur, care era ţintuit de tron, şi răzămători de o parte şi de alta a scaunului de şedere, şi doi lei stăteau lângă răzămători; 19 şi doisprezece lei de o parte şi de alta stăteau pe acele şase trepte. Un astfel nu s’a mai făcut în nici un regat. 20 Şi toate vasele de băut ale regelui Solomon erau de aur, şi toate vasele casei, numită: Pădurea Libanului, erau de aur curat, nimic de argint; argintul drept nimic se socotia, în zilele lui Solomon. 21 Că corăbiile regelui calătoriau la Tarşiş cu servii lui Hiram; odată în trei ani veniau corăbiile dela Tarşiş, şi aduceau aur, argint, fildeş, momiţe, şi păuni.
22 Aşa s’a mărit regele Solomon în avere şi în înţelepciune, mai pre sus decât toţi regii pământului. 23 Şi toţi regii pământului căutau faţa lui Solomon, ca să auză înţelepciunea lui, pre care Dumnezeu o pusese în inima lui. 24 Şi pe tot anul aduce, fiecare darul său: vase de argint, vase de aur, vestminte, armătură şi mirositoare, cai şi catâri.
25 Şi avea Solomon patru mii de grajduri pentru cai şi care, şi douăsprezece mii de călăreţi; şi-i aşeză în întăririle pentru care, şi aproape de rege, în Ierusalim.
26 Şi domni Solomon preste toţi regii dela fluviu, până în pământul Filistenilor, şi până la hotarul Egiptului. 27 Şi regele făcu argintul să fie în Ierusalim ca petrele, şi cedri să fie ca sicomorii văiei, prin mulţimea lor. 28 Şi aduseră cai pentru Solomon din Egipt si din toate ţările.
29 Şi celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi şi cele depe urmă, oare nu sunt scrise în istoria lui Natan, profetul, în profeţia lui Achia, Şilonitul, şi în visiunile lui Iddo, văzătorul, despre Ieroboam, fiul lui Nebat? 30 Şi domni Solomon în Ierusalim, preste tot Israelul, patruzeci de ani. 31 Şi adormi Solomon cu părinţii săi, şi-l îmmormântară în cetatea lui David, părintele său. Şi Rehoboam, fiul său, domni în locul său.