1 Nu fi gelos pe oamenii răi
şi nu dori să fii cu ei!
2 Căci inima lor reflectează la jaf
şi buzele lor vorbesc despre dezastru.
3 Prin înţelepciune se construieşte casa
şi prin înţelegere se întăreşte.
4 Prin cunoaştere se umplu cămările
cu bogăţie preţioasă şi plăcută.
5 Bărbatul înţelept este în putere
şi omul cunoaşterii se întăreşte în forţă.
6 Căci prin abilitate îţi faci războiul
şi salvarea vine din mulţimea sfetnicilor.
7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun,
el nu-şi deschide gura la poartă.
8 Cine se gândeşte să facă rău
se va chema maestru al planurilor [rele].
9 Planul celui nebun este păcat,
iar cel care batjocoreşte este abominabil pentru om.
10 Dacă slăbeşti în ziua strâmtorării,
puterea ta se împuţinează.
11 Salvează-i pe cei daţi la moarte
şi nu-i lăsa pe cei ce se clatină înaintea uciderii!
12 Nu spune: „Iată, nu am ştiut aceasta!”.
Oare cel care analizează inimile nu pricepe?
Şi cel ce păzeşte sufletul tău nu ştie?
Însă el îi întoarce omului după fapta sa.
13 Mănâncă, fiule, miere, căci este bună
şi o picătură este dulce pentru cerul gurii tale!
14 Aşa este, să ştii, înţelepciunea pentru sufletul tău!
Dacă ai găsit-o, este un viitor şi speranţa ta nu va pieri.
15 Nu sta la pândă, vinovatule, la locuinţa celui drept
şi nu jefui locul odihnei sale!
16 Căci cel drept cade de şapte ori şi se ridică,
dar cei vinovaţi se poticnesc în răutate.
17 Când cade duşmanul tău, nu te bucura
şi inima ta să nu se veselească atunci când el se poticneşte!
18 Ca nu cumva Domnul să vadă şi să fie rău în ochii săi
şi să-şi întoarcă mânia de deasupra lui.
19 Nu te mânia pe cei care fac rău
şi nu fi gelos pe cei vinovaţi!
20 Căci nu este viitor pentru cel rău
şi candela celor vinovaţi se va stinge.
21 Teme-te, fiule, de Domnul şi de rege
şi nu garanta pentru cei schimbători!
22 Căci dintr-odată se va ridica dezastrul lor
şi distrugerea amândurora, cine o cunoaşte?
23 Şi acestea sunt ale înţelepţilor.
Nu este bine a fi părtinitor la judecată.
24 Cel care-i spune celui vinovat: „Tu eşti drept”
este blestemat de popoare şi neamurile se indignează împotriva lui.
25 Dar cei care mustră sunt plăcuţi
şi asupra lor va veni binecuvântarea binelui.
26 Sărută buzele celui care întoarce cuvinte drepte!
27 Stabileşte afară lucrarea ta şi pregăteşte-ţi [locul] pe câmp,
apoi construieşte casa ta!
28 Nu fi un martor zadarnic pentru aproapele tău
şi nu înşela cu buzele tale!
29 Nu spune: „Cum mi-a făcut, aşa îi voi face.
Îi voi întoarce omului după fapta lui”!.
30 Am trecut pe lângă câmpul omului leneş
şi pe lângă via omului sărac cu inima.
31 Iată, peste tot creşteau mărăcini,
suprafaţa sa era acoperită de urzici, iar zidul de pietre era dărâmat.
32 Eu am privit şi am pus la inimă
şi am luat învăţăminte.
33 Puţin să mai dorm, puţin să aţipesc!
Puţin să-mi încrucişez mâinile şi să mă culc!
34 Atunci va veni ca un vagabond sărăcirea ta
şi lipsa ta, ca un om înarmat.