1 Iară de ceale duhovniceşti, fraţilor, nu voiu să nu ştiţi voi.
2 Că ştiţi, când eraţi păgâni, cum la idolii cei mulţi, ca cum aţi fi fost traşi, vă duceaţi.
3 Pentru aceaea, vă spuiu voao că nimenea cu Duhul lui Dumnezeu grăind nu zice: Anatema spre Iisus!; şi nimenea nu poate numi Domn pre Iisus, fără numai în Duhul Sfânt.
4 Şi sânt osebiri darurilor, iară acelaşi Duh.
5 Şi osibiri slujbelor sânt, iar acelaşi Domn.
6 Şi osibiri lucrurilor sânt, iar acelaşi Dumnezeu, Carele lucrează toate întru toţi.
7 Iară fieştecăruia să dă arătarea Duhului spre folos.
8 Că unuia prin Duhul să dă cuvântul înţelepciunei, iar altuia, cuvântul ştiinţii întru acelaşi Duh.
9 Şi altuia, credinţa întru acelaşi Duh, iară altuia, darul tămăduirilor întru acelaşi Duh.
10 Iară altuia, lucrarea puterilor, iar altuia, prorociia, iară altuia, aleagerea duhurilor, iar altuia, fealiuri de limbi, iară altuia, tâlmăcirea limbilor.
11 Şi toate aceastea le lucrează unul şi acelaşi Duh, împărţind deosebi fieştecăruia, precum voiaşte.
12 Că, precum trupul unul easte şi mădulări are multe, şi toate mădulările ale unui trup, multe fiind, un trup sânt, aşea şi Hristos.
13 Pentru că, printr-un Duh, noi toţi într-un trup ne-am botezat, ori jidovii, ori elinii, ori slugile, ori cei slobozi, şi toţi într-un Duh ne-am adăpat.
14 Că trupul nu easte un mădulariu, ci multe.
15 Că de ar zice piciorul că: „Nu sânt mână, nu sânt din trup!”, au, doară, pentru aceaea nu easte din trup?
16 Şi de ar zice ureachiia că: „Nu sânt ochiu, nu sânt din trup!”, au, doară, pentru aceaea nu easte din trup?
17 Că de ar fi tot trupul ochiu, unde ar fi auzul? Şi de ar fi tot auz, unde ar fi mirosul?
18 Iară acum, au pus Dumnezeu mădulările pre fieştecarea dintr-însele în trup, precum au voit.
19 Că de ar fi toate o mădulare, unde ar fi trupul?
20 Iară acum, cu adevărat multe mădulări, iară un trup.
21 Şi nu poate zice ochiul mâinii: „Nu am lipsă de tine”. Sau, iarăşi, capul, picioarelor: „Nu am lipsă de voi”.
22 Ci, cu mult mai vârtos, mădulările trupului, care să socotesc a fi mai slabe, sânt mai de lipsă.
23 Şi care ni să pare că sânt mai necinstite la trup, acestora cinste mai multă le dăm, şi ceale nesocotite ale noastre mai multă cinste au.
24 Iară ceale de cinste ale noastre nu au lipsă. Ci Dumnezeu au tocmit trupul, celui mai prost, mai multă cinste dând.
25 Ca să nu fie neunire în trup, ci să se grijească mădulările, între sine, una de alta.
26 Şi ori de pătimeaşte o mădulare, pătimesc toate mădulările dimpreună. Ori de să măreaşte o mădulare, împreună să bucură toate mădulările.
27 Iară voi sânteţi trupul lui Hristos şi mădulări din parte.
28 Şi pre unii au pus Dumnezeu în besearică, întâiu pre apostoli, a doao, pre proroci, a treia, pre dascali, după aceaea, pre puteri, apoi, darurile tămăduirilor, ajutorinţele şi isprăvniciile, fealiurile limbilor.
29 Au, doară, toţi sânt apostoli? Au, doară, toţi proroci, au, doară, toţi dascali? Au, doară, toţi puteri?
30 Au, doară, toţi au darurile tămăduirilor? Au, doară, toţi în limbi grăiesc? Au, doară, toţi tălmăcesc?
31 Iară să iubiţi darurile ceale mai bune şi încă mai înaltă cale vă arăt voao.