1 Zis-au cel nebun întru inima sa:.„Nu easte Dumnezeu”.
2 Stricatu-s-au şi urâţi s-au făcut întru fărădelegi; nu easte cel ce face bine.
3 Dumnezeu din ceriu S-au uitat preste fiii oamenilor ca să vază de easte cel ce înţeleage sau cel ce caută pre Dumnezeu.
4 Toţi s-au abătut, împreună netreabnici s-au făcut; nu easte cel ce face bine, nu easte până la unul.
5 „Au nu vor cunoaşte toţi cei ce lucrează fărădeleage? Cei ce mânâncă pre norodul Mieu întru mâncare de pâine?
6 Pre Domnul nu L-au chemat”; acolo s-au temut de frică, unde nu era frică.
7 Că Dumnezeu au răsipit oasele celor ce plac oamenilor; ruşinatu-s-au, că Dumnezeu i-au urgisit pre dânşii.
8 Cine va da din Sion mântuire lui Israil? Când va întoarce Dumnezeu robiia norodului Său, bucura-să-va Iacov şi să va veseli Israil.