1 De grăiţi, adecă, după adevăr dreptate, ceale dreapte judecaţi, fiii oamenilor.
2 Pentru că în inimă fărădeleage lucraţi pre pământ; nedreptate mâinile voastre împletesc.
3 Înstrăinatu-s-au păcătoşii din zgău, rătăcit-au din pântece, grăit-au minciuni.
4 Măniia lor easte după asemănarea şarpelui, ca a unii aspide surde, şi-şi astupă urechile sale.
5 Care nu va auzi glasul vânătorilor, vânându-să să vânează de la cel înţelept.
6 Dumnezeu va zdrobi dinţii lor şi gura lor; măsealele leilor au sfărâmat Domnul.
7 De nimica să vor face ca apa ce treace; întinde-va arcul său până unde vor slăbi.
8 Ca ceara ce să topeaşte vor lipsi, căzut-au foc preste dânşii şi n-au văzut soarele.
9 Mai nainte până ce vor cunoaşte spinii voştri ramurul; ca pre nişte vii, ca întru mânie va înghiţi pre dânşii.
10 Veseli-să-va dreptul când va vedea izbândă; mâinile sale va spăla în sângele păcătosului.
11 Şi va zice omul: „Deaca easte, adecă, roadă dreptului, easte, dară, Dumnezeu judecându-i pre dânşii pre pământ”. Slavă.