1 Miluiaşte-mă, Dumnezeule, miluiaşte-mă. Că spre Tine au nădăjduit sufletul mieu.
2 Şi în umbra aripilor Tale voiu nădăjdui, până ce va treace fărădeleagea.
3 Striga-voiu cătră Dumnezeul cel Preaînalt, Dumnezeul cel ce au făcut bine mie.
4 Trimis-au din ceriu şi m-au mântuit; dat-au spre ocară pre cei ce mă calcă pre mine.
5 Trimis-au Dumnezeu mila Sa şi adevărul Său, şi au izbăvit sufletul mieu din mijlocul puilor de lei, adormit-am turburat.
6 Fiii oamenilor, dinţii lor, arme şi săgeţi, şi limba lor, sabie ascuţită.
7 Înalţă-Te preste ceriuri, Dumnezeule, şi preste tot pământul mărirea Ta.
8 Cursă au gătit picioarelor meale, şi au împilat sufletul mieu.
9 Săpat-au înaintea feaţii meale groapă, şi au căzut într-însa.
10 Gata e inima mea, Dumnezeule, gata e inima mea; cânta-voiu şi voiu lăuda întru mărirea mea.
11 Deşteaptă-te, mărirea mea, deşteaptă-te, psaltire şi alăută; deştepta-mă-voiu dimineaţa.
12 Mărturisi-mă-voiu Ţie întru noroade, Doamne, cânta-voiu Ţie întru neamuri.
13 Că s-au mărit până la ceriuri mila Ta, şi până la nori adevărul Tău.
14 Înalţă-Te preste ceriuri, Dumnezeule, şi preste tot pământul mărirea Ta.