1 Doamne, Domnul nostru, cât e de minunat numele Tău în tot pământul.
2 Că s-au înălţat mare cuviinţa Ta mai presus de ceriuri.
3 Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă pentru vrăjmaşii Tăi, ca să sfârami pre vrăjmaşul şi izbânditoriul.
4 Că voiu vedea ceriurile, lucrurile deagetelor Tale, luna şi stealele, care Tu ai întemeiat.
5 Ce easte omul, că-l pomeneşti pre el? Sau fiiul omului, că-l cercetezi pre el?
6 Micşoratu-l-ai pre dânsul puţin oarece decât îngerii, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pre el, şi l-ai pus pre dânsul preste lucrurile mâinilor Tale.
7 Toate le-ai supus supt picioarele lui, oile şi boii, toate. Şi încă şi dobitoacele câmpului.
8 Pasările ceriului şi peştii mării, ceale ce străbat cărările mărilor.
9 Doamne, Domnul nostru, cât e de minunat numele Tău în tot pământul. Slava.