10
1 Şi am văzut alt înger tare, pogorându-să din ceriu, îmbrăcat cu nori şi curcubeu în cap, şi faţa lui ca soarele, şi picioarele lui ca stâlpii de foc.
2 Şi avea în mâna sa cartea deşchisă şi au pus piciorul său cel drept pre mare, iară cel stâng pre pământ.
3 Şi au strigat cu glas mare, precum răcneaşte leul, şi, după ce au strigat ceale şeapte tunete, au vorbit vorbele sale.
4 Şi când au vorbit ceale şeapte tunete glasurile sale, era să scriu, şi-am auzit glas din ceriu zicând mie: „Pecetluiaşte ceale ce au vorbit ceale şeapte tunete şi aceastea nu le scrie”.
5 Şi îngerul, pre care l-am văzut stând pre mare şi pre pământ, ş-au rădicat mâna sa spre ceriu,
6 Şi s-au jurat pre Cel viu, în veacii veacilor, Cel ce au făcut ceriul şi ceale ce sânt într-însul, şi pământul şi ceale ce sânt într-însul, şi marea şi ceale ce sânt într-însa, că mai mult nu va fi vreame,
7 Ci în zilele glasului îngerului celui de al şeaptelea, când va trâmbiţa şi să va săvârşi taina lui Dumnezeu, precum bine au vestit robilor Săi, prorocilor.
8 Şi glasul care l-am auzit din ceriu iarăşi au vorbit cu mine şi-au zis: „Mergi de ia cartea cea deşchise din mâna îngerului, ce stă pre mare şi pre pământ”.
9 Şi m-am dus la înger şi am zis lui: „Dă mie cartea!” Şi mi-au zis: „Ia-o şi o mâncă; şi va amărî pântecele tău, iară în gura ta va fi dulce ca miiarea”.
10 Şi-am luat cartea din mâna îngerului şi o am mâncat, şi era în gura mea dulce ca miiarea, şi după ce o am mâncat s-a amărât pântecele mieu.
11 Şi mi-au zis: „Îţi trebuie, ca iară să proroceşti la noroade şi la neamuri şi la limbi şi la împăraţi mulţi”.