2
Iară tu grăiaşte ceale ce să cuvin sânătoasei învăţături.
Bătrânii să fie treaji, cu cinste, întregi la minte, sânătăoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare.
Aşijderea, şi bătrânele întru îmbrăcăminte cuvioasă, negrăitoare de rău, nu de vini mult robite, învăţătoare de bine,
Ca să înţălepţască pre ceale tinere să-şi iubească pre bărbaţii săi, să-şi iubească fiii,
Să fie cu mintea întreagă, curate a rămânea acasă, bune, plecate bărbaţilor săi, ca să nu să hulească cuvântul lui Dumnezeu.
Pre cei tineri, aşijderea, îi îndeamnă să fie cu curăţănie.
Întru toate dându-te pre tine pildă de fapte bune: întru învăţătură, întregime, cinste, nestricăciune,
Cuvânt sânătos făr’ de prihană, ca cel protivnic să se ruşineaze, neavând nimica a grăi de noi hulă.
Slugile să se pleace stăpânilor săi, întru toate să fie lor bine plăcuţi, nerăspunzindu-le împrotivă, neviclenindu-i,
10 Ci credinţă bună arătându-le întru toate, ca să înfrumsăţeaze învăţătura Mântuitoriului nostru Dumnezeu întru toate.
11 Că s-au arătat darul lui Dumnezeu cel Mântuitoriu tuturor oamenilor,
12 Care ne învaţă pre noi ca, lăpădând necurăţiia şi poftele lumeşti, cu trezvie şi cu dreptate şi cu bună-credinţă să vieţuim în veacul de acum;
13 Aşteptând fericita nădeajde şi arătarea mărirei Marelui Dumnezeu şi Mântuitoriului nostru Iisus Hristos,
14 Carele S-au dat pre Sine pentru noi, ca să ne izbăvească de toată fărdeleagea şi să-Şi curăţască Luişi norod ales, următoriu de fapte bune.
15 Aceastea grăiaşte şi îndeamnă şi ceartă cu toată porunca, nime să nu te defaime.