1 Aceştia sunt fiii pe care
Neamul lui Israel îi are
Drept căpitani ai caselor
Avute de părinţii lor
Şi-ai cetelor ce-au fost făcute
Din mii de oameni şi din sute.
De-asemeni, ei îl mai slujeau
Pe împărat şi privegheau
Activitatea cetelor:
Plecarea şi venirea lor,
Aşa precum era în plan,
Lună de lună, an de an.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Cum că o ceată-alcătuiau.
2 Întâia ceată ce slujea
În luna-ntâi, în frunte-avea
Pe Ioşobeam – pe-acela care,
Pe Zabdiel, părinte-l are.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
3 Mai marele conducător
Al tuturor oştirilor
Din luna-ntâi, se dovedea
Că Ioşobeam e. El venea
Dintre feciorii cei pe care,
Urmaşi, Pereţ, în lume-i are.
4 A doua ceată ce slujea
A doua lună, îl avea
În frunte, pe Dodai, vădit
A fi din neamul Ahohit.
Miclot era printre cei cari,
În ceata lui, erau mai mari.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
5 A treia ceată ce slujea
Luna a treia, îl avea
În frunte, pe Benaia care,
Pe Iehoiada, tată-l are,
Iar Iehoiada, e ştiut,
Că rang de preot a avut.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
6 Un om viteaz, Benaia fuse
Şi astfel, parte, el făcuse
Din numărul vitejilor.
Treizeci era numărul lor,
Benaia fiind cel pe care,
În frunte, ceata lor îl are.
Benaia, un fecior, avea:
Amizabad, el se numea,
Fiind unul dintre cei cari,
În ceata lui, erau mai mari.
7 A patra ceată ce slujea
Luna a patra, îl avea
În fruntea ei, pe Asael.
Al lui Ioab fiu, este el.
Al doilea, după el, venea
Feciorul său, Zebadia.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
8 A cincea ceată ce slujea
Luna a cincea, îl avea
Drept cap, pe Şamehut, vădit
A fi din neamul Izrahit.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
9 A şasea ceată ce slujea
Luna a şasea, îl avea
În frunte, pe Ira, cel care,
Pe Icheş, drept părinte-l are.
Omul acesta s-a vădit
A fi din neamul Tecoit.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
10 A şaptea ceată ce slujea
Luna a şaptea, îl avea
În frunte, pe Heleţ, vădit
A fi din neamul Pelonit.
Acest Heleţ se dovedea,
Din Efraim, că se trăgea.
De numai douăzeci de mii,
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
11 A opta ceată ce slujea
Luna a opta, îl avea
Pe Sibecai, conducător,
Din neamul Zerahiţilor.
Omul acesta s-a vădit
Precum că este Huşatit.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
12 A noua ceată ce slujea
Luna a noua, îl avea
Pe-Abiezer, conducător,
Din neamul Beniamiţilor.
Abiezer, deci, îşi avea,
În Anatot, obârşia.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
13 A zecea ceată ce slujea
Luna a zecea, îl avea
Pe Maharai, conducător –
Din neamul Zerahiţilor –
Şi în Netofa îşi avea
Omul acest, obârşia.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
14 Urma a unsprezecea ceată,
A unşpea lună aşezată
A fi de slujbă. Peste ea,
Drept cap, Benaia se vădea.
Din Efraim omul ieşise
Şi de la Piraton venise.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
15 Ceata a douăsprezecea,
În luna ultimă, slujea.
Heldai era acela care
Fusese, peste ea, mai mare.
Heldai era din Otniel
Şi, din Netofa, venea el.
La douăzeci şi patru mii
Fusese numărul de fii,
Din Israel, cari se vădeau
Că în a lui ceată intrau.
16 Iată-i acum, pe-aceia cari,
În seminţii, erau mai mari:
Eliezer – acela care,
Pe Zicri, drept părinte-l are –
Fusese pus conducător
În neamul Rubeniţilor.
Şefatia – acela care,
Pe Maca, drept părinte-l are –
Peste-al Simeoniţilor
Popor, era conducător.
17 Haşabia – acela care,
Pe Chemuel, tată, îl are –
Fusese pus conducător,
Peste-al Leviţilor popor.
Ţadoc a fost acela care
Fusese-ales drept cel mai mare
Peste toţi cei ce se vădeau
Că, din Aron, se pogorau.
18 Elihu – dintre cei pe care,
David, drept fraţi ai săi, îi are –
Peste-a lui Iuda seminţie
A fost ales, cap, să îi fie.
Omri apoi – acela care,
Pe Micael, părinte-l are –
Cârmuitor ajuns-a dar,
În ramura lui Isahar.
19 Şi Işemaia – acel care,
Pe-Obadia, drept tată-l are –
Fusese pus conducător
Peste-al lui Zabulon popor;
Iar Ierimot – acela care,
Pe Azriel, părinte-l are –
Mai mare-a fost ales să fie,
Pe-a lui Neftali seminţie.
20 Hosea apoi – acela care,
Pe-Azazia, drept tată-l are –
Fusese pus conducător,
Peste-al lui Efraim popor;
21 Iar jumătatea ce rămase
Din seminţia lui Manase,
Avea în frunte, pe Ioel.
Al lui Pedaia fiu, e el.
Cealaltă jumătate care,
În Galaad, moşie, are,
Pe Ido, drept cap, îl avuse –
Fiu, al lui Zaharia, fuse.
22 Azareel – acela care,
Pe Ieroham, părinte-l are –
Fusese pus conducător
Peste-al Daniţilor popor.
Bărbaţi-aceştia sunt cei cari,
În Israel, erau mai mari.
23 David, atunci, n-a numărat
Bărbaţii care s-au aflat
Sub douăzeci de ani – în jos –
Pentru că Domnul, ne-ndoios,
Făgăduit-a cum că El
Îl va spori pe Israel,
Încât va fi numărul lui,
Precum stelele cerului.
24 Pe-atunci, Ioab – acel pe care,
Ţeruia, drept fecior, îl are –
Neamul, să-l numere, pornise,
Dar numărarea n-o sfârşise,
Căci Dumnezeu S-a mâniat.
Astfel, ea nu s-a însemnat
În Cronicile ce le-avea
David, pe când împărăţea.
25 De visteria-mpărătească,
Ales a fost să se-ngrijească
Atuncea, Asmavet, cel care,
Pe Adiel, părinte-l are.
Peste merindele aflate
În turnuri, în cetăţi, în sate
Şi pe câmpii, a fost – mai mare –
Pus, Ionatan, acela care
Este-al lui Ozia fecior.
26 Drept cap al lucrătorilor
Care, la ţară, se aflau
Şi cari pământul îl lucrau,
Ezri era – acela care,
Părinte, pe Chelub, îl are.
27 Şimei, din Rama – cum se ştie –
Mai mare fost-a peste vie.
Zabdi – cari din Şefam venise –
Răspunzător se dovedise
De beciuri, unde se strângea
Vinul, ce-n vie se făcea.
28 Cel care-i Bal-Hanan numit,
De la Gheder era venit.
În grija lui aveau să fie
Măslinii cei de pe câmpie.
În grija lui se mai găseau
Smochinii cari pe câmp erau.
Ioaş fusese cel mai mare
Pe magaziile în care
Fusese untdelemnul pus.
29 Apoi, Şitrai a fost adus
Şi pus drept supraveghetor
Peste cireada boilor
Care-n Şaron hălăduia,
Căci din Şaron el se trăgea.
Feciorul lui Adlai – Şafat –
Mai mare fost-a aşezat
Peste cirezile de boi
Ce se aflau în văi. Apoi,
30 Obil – cel care s-a vădit
A fi de neam Ismaelit –
Peste cămile priveghea.
De măgăriţe, se-ngrijea
Pe-atuncea, Iehdia – cel care,
Din Meronot e, din născare.
31 Iaziz Hagarenitu-apoi
Veghea la turmele de oi.
Cu toţi, aceşti îngrijitori
Puşi fost-au supraveghetori,
Peste averile pe care,
David – ca împărat – le are.
32 Sfetnic al împăratului,
Fusese pus chiar unchiul lui,
Cari, Ionatan, era chemat,
Fiind deştept şi învăţat.
Lângă feciorii cei pe care,
David, urmaşi, în lume-i are,
De veghe fost-a Iehiel;
Al lui Hacmoni fiu, e el.
33 Ahitofel avea să fie
Pus sfetnic, la împărăţie.
Huşai – care-i de neam Archit –
Mare prieten s-a vădit
A fi, al împăratului.
34 David avea în preajma lui,
Încă un sfetnic, după cel
Cari se numea Ahitofel.
El, Iehoiada, s-a chemat
Şi din Benaia s-a-ntrupat.
Pe lângă ei – ca sfetnic dar –
Fusese şi Abiatar.
Ioab era acela care,
Peste oşteni, a fost mai mare.