1 Iată-i acuma, aşadar,
Pe cei ieşiţi din Isahar:
Tola cu Pua, şi-au urmat
Iaşub şi cu Şimron, de-ndat’.
Fiii pe cari i-a zămislit,
În număr, patru, s-au vădit.
2 Feciori, şi Tola a avut:
Uzi e-ntâiul său născut,
Apoi Refaia, Ieriel,
Iahmai, Ibsam şi Samuel.
În casele Toliţilor,
Ei s-au vădit mai marii lor.
Oameni viteji se dovedeau
Toliţii. Ei se numărau
La douăzeci şi două mii
Şi şase sute de copii,
Pe vremea-n care, împărat,
David fusese aşezat.
3 Uzi, un fiu, a dobândit:
Izrahia, el s-a numit
Şi l-a avut pe Micael,
Obadia, Işia, Ioel.
El şi feciorii ce-l urmau,
Cinci căpetenii, se vădeau.
4 Aveau cu ei, din neamul lor –
Din casele părinţilor –
Treizeci şi şase mii de inşi,
Care în luptă-au fost deprinşi
Fiind ostaşi, gata apoi,
Cu armele, pentru război.
Multe neveste au ţinut
Şi astfel, mulţi fii, au avut.
5 Toţi fraţii lor sunt, aşadar,
Din ramura lui Isahar.
Optzeci şi şapte mii erau
În număr, şi se dovedeau
Viteji. Numele tuturor,
În spiţele neamului lor,
Scrise au fost, căci, fiecare
Un loc anume-acolo-şi are.
6 Iată-i pe-aceia care vin
Din ramura lui Beniamin:
Bela, Becher, iar după ei,
Iediael; de toţi, sunt trei.
7 Fiii lui Bela s-au numit
Eţbon – întâiul zămislit –
Uzi, urmat de Uziel,
Iar Ierimot e după el.
Ultimul care s-a-ntrupat
E cel cari, Iri, e chemat.
În număr, cinci, se dovedeau
Şi căpetenii se vădeau
A fi-n familiile lor,
În casele părinţilor.
Sunt douăzeci şi două mii
Treizeci şi patru aceşti fii,
Din Beniamin. Necontenit,
Oameni-aceşti s-au dovedit
Viteji. Numele tuturor,
În spiţele neamului lor,
Scrise au fost, căci, fiecare,
Un loc anume-acolo-şi are.
8 Ai lui Becher fii s-au numit
Zemira, primul zămislit;
Ioaş şi Eliezer urmează,
Eleoenai se întrupează,
Omri apoi, şi Ieremot,
Abia şi cu Anatot,
Iar ultimul care-a venit,
Drept Alemet, a fost numit.
Aceştia-s fiii cei pe care,
Becher, urmaşi, în lume-i are.
9 Astfel, numele tuturor,
În spiţele neamului lor,
Scrise au fost, căci, fiecare,
Un loc anume-acolo-şi are.
Drept căpetenii se vădeau
În neamul lor. Viteji erau
Şi-n număr, douăzeci de mii
Şi două sute-s ai lor fii.
10 Un fiu, avut-a Iediael:
Bilhan, fusese chemat el.
Bilhan avut-a, şi el, fii:
Iată-i dar, pe ai săi copii:
Ieuş întâi, şi Beniamin;
Ehud, Chenana şi-apoi vin
Zetan, Tarsis, Ahişahar.
11 Aceştia toţi sunt, aşadar,
Fiii pe care – după el –
Lăsatu-i-a Ideiael.
Oameni-aceşti, viteji, erau
Şi căpetenii se vădeau
A fi-n familiile lor,
În casele părinţilor.
Erau şaptesprezece mii
Şi două sute de copii,
Toţi oameni de război, în stare
Să poarte arme, fiecare.
12 Ir, doi feciori, a dobândit:
Şupim, întâiul s-a numit;
El, de Hupim, a fost urmat.
Aher, un fiu, a căpătat,
Căruia el i-a hărăzit,
Huşim, drept nume, potrivit.
13 Iată-i acum, pe cei pe care,
Neftali, drept urmaşi, îi are:
Întâiul este Iahţiel.
Guni venit-a după el;
Ieţer şi cu Şalum urmează;
Din Bilha, toţi se întrupează.
14 Iată urmaşii ce-i lăsase,
În lume-n urma sa, Manase:
E Asriel primul venit,
Care fusese zămislit
De-o ţiitoare ce-o avea
De neam, fiind, din Siria.
Ea, pe Machir, l-a mai născut,
Pe-acela care l-a avut,
Pe Galaad, drept fiu apoi.
15 Machir, pe sora celor doi –
Adică pe a lui Hupim
Şi-asemenea a lui Şupim,
Drept soaţă-n urmă o luase.
Maca, femeia se chemase.
Al doilea fiu ce-a apărut,
E Ţelofhad. El a avut
Doar fete, drept urmaşi, în şir.
16 Maca, nevasta lui Machir,
L-a zămislit apoi, pe Pereş.
Fratele său fusese Sereş
Cari, pe Ulam, l-a zămislit,
Şi pe Rechem, într-un sfârşit.
17 Ulam, un fiu, a căpătat,
Care, Bedan, a fost chemat.
Aceştia-s fiii cei pe care,
În lume, Galaad îi are.
El, pe Machir, tată-l avea
Şi pe Manase-asemenea.
18 O soră, el mai dobândise:
Hamolechet, ea se numise.
Ea, trei feciori, a zămislit.
Primul era, Işhod, numit.
Pe-Abiezer, l-a mai născut
Şi-apoi pe Mahla l-a avut.
19 Iată-i acum, pe cei pe care,
Şemida, drept urmaşi, îi are.
Primul e, Ahian, chemat;
Sihem e cel care-a urmat,
Iar la sfârşit au mai fost doi:
Lichi şi Aniam apoi.
20 Şi Efraim avut-a fii.
Iată-i dar, pe ai săi copii:
Primul e, Şutelah, chemat;
Apoi, Bered şi cu Tahat;
Eleada se mai întrupează;
Tahat, îndată, îl urmează.
21 A mai venit, apoi, Zabad,
Cu Şutelah, Ezer, Elead.
Oameni din Gat au tăbărât
Pe ei şi-apoi i-au omorât,
Căci să le ia – ei îşi doreau –
Turmele care le aveau.
22 Când Efraim a auzit
Ce s-a-ntâmplat, s-a necăjit,
Iar fraţii lui s-au adunat
Şi să îl mângâie-au cătat.
23 Apoi, cu soaţa-i s-a unit,
Iar ea, un fiu, a zămislit.
Copilul ce s-a întrupat,
Drept nume, Beria, i-au dat.
Numele-acesta-n tălmăcire
Înseamnă „în nenorocire”.
Ăst nume i l-au dăruit,
Pentru necazul ce-a lovit,
În vremea ‘ceea, casa lor.
24 O fată, după ăst fecior,
Au mai avut. Ea se numea
Şeera şi fusese cea
Cari, trei cetăţi, a construit.
Întâia care s-a zidit,
E Bet-Horonul cel de jos.
A ridicat, apoi, frumos,
Şi Bet-Horonul cel de sus.
După aceea, a mai pus
De-a mai fi una înălţată:
Uzen-Şeera, e chemată.
25 Iată-i pe cei care-i găsim,
Pogorâtori din Efraim:
Refah, Reşef, Telah, Tahan;
26 Apoi urmează Laedan,
Iar cel ce-i Amihud chemat,
De Elişama, e urmat.
27 Nun, spre sfârşit se întrupează,
Iar apoi Iosua urmează.
28 În stăpânire, ei aveau
Betelul şi se-adăugau
Şi satele-mprejur aflate;
Aveau Naranul, o cetate
Care era la răsărit.
Apoi aveau, în asfinţit,
Ghezerul cu satele lui,
Precum şi a Sihemului
Cetate, cari, de-asemenea,
Sate în jurul ei avea.
Până la Gaza ajungeau
Ţinuturile ce le-aveau.
29 Iată dar, ce au stăpânit
Fiii pe cari i-a zămislit
Manase: ei au căpătat
Bet-Şeanul şi li s-au mai dat
Tanacul şi Meghido. Ele
Aveau şi satele acele
Care-mprejur erau aflate.
Apoi a Dorului cetate
Şi-ale ei sate, le-au primit.
Aste cetăţi, le-au locuit,
De-atunci, fiii lui Iosif, cel
Cari fiu îi e, lui Israel.
30 Iată-i, acuma, bunăoară,
Pe cei cari din Aşer pogoară:
Imna e-ntâiul zămislit;
Işva şi Işvi au venit,
Iar ultimul e Beria.
Aşer, o fată, mai avea:
Serah, e fiica lui Aşer
31 Fiii lui Beria: Eber
Şi Malchiel, acela care,
32 Pe Birzavit, drept fiu, îl are.
Eber, apoi, l-a zămislit
Pe cel care-i, Iaflet, numit;
Şomer e cel care urmează
Şi-apoi Hotam se întrupează.
O soră, ei au dobândit:
Aceasta, Şua, s-a numit.
33 Iată-i pe fiii cei pe care,
Iaflet, urmaşi, în lume-i are:
Pasac, Bimhal şi Aşavat.
34 Şamer, urmaşi, i-a căpătat
Pe Ahi; cel care-a venit
Apoi, Rohega s-a numit;
Huba e cel care urmează
Şi-apoi Aram se întrupează.
35 Fratele său – Helem – avuse,
Şi el, urmaşi. Întâiul fuse
Ţofah. Acesta e urmat
De cel cari, Imna, e chemat.
Şeleş e cel care urmează
Şi-apoi, Amal se întrupează.
36 Iată-i pe fiii lui Ţofah:
Întâiul, s-a născut Suah;
De Harnefer, el e urmat;
Apoi, de cel cari s-a chemat
Şual, iar următorii doi
Sunt Beri şi Imra apoi;
37 Beţer şi Hod s-au întrupat,
Şama cu Şilşa au urmat,
Iar după ei, au mai fost doi:
Itran şi Beera apoi.
38 Ieter, urmaşi, a dobândit:
Primul, Iefune, s-a numit;
De Pispa, el a fost urmat
Şi de cel cari Ara-i chemat.
39 Fiii pe care i-a avut
Ula: Arah, primul născut;
Apoi urmează Haniel,
Iar Riţia e după el.
40 Aceştia-s fiii cei pe care,
Urmaşi, Aşer, în lume-i are.
În casele părinţilor,
Ei se vădeau mai marii lor.
Oameni viteji se arătau
Cu toţii şi se numărau
La douăzeci şi şase mii.
Astfel, ai lui Aşer copii
Deprinşi cu arme-au fost şi-apoi,
Gata erau, pentru război.