1 Şi a mai fost cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:
2 «Fiul omului! Prooroceşte împotriva păstorilor lui Israil, prooroceşte şi le spune păstorilor: Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu:«Vai de păstorii lui Israil! Oare păstorii se păzesc pe ei înşişi? Nu păstoresc ei turma?
3 Mâncat-aţi laptele, cu lâna v’aţi îmbrăcat, oile cele grase le-aţi junghiat şi turma n’aţi păzit-o!
4 Pe oaia slabă n’aţi înzdrăvenit-o, pe cea bolnavă n’aţi tămăduit-o, pe cea rănită n’aţi legat-o, pe cea rătăcită n’aţi adus-o înapoi, pe cea pierdută n’aţi căutat-o, iar cu cea zdravănă v’aţi purtat cu silnicie.
5 Şi oile mele se împrăştiară din lipsă de păstor şi ajunseră demâncarea tuturor fiarelor sălbatice şi se răzleţiră,
6 Şi rătăciră oile mele pe toţi munţii şi pe toate dealurile înalte şi se risipiră oile pe faţa pământului, fără să aibă cine le căuta şi cine le îngriji.
7 Pentru aceasta, ascultaţi, păstorilor, cuvântul Domnului!
8 «Viu sunt eu», zice Domnul Dumnezeu. «Deoarece turma mea a ajuns pradă şi demâncarea tuturor fiarelor sălbatice, fiindcă n’au păstor, iar păstorii mei nu umblară cu oile, ci se păstoriră pe sineşi şi nu oile mele,
9 De aceea, ascultaţi, păstorilor, cuvântul Domnului:
10 «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: Luaţi aminte! Din mâna păstorilor mei voi cere oile mele şi voi curma odată cu păstoritul oilor, şi păstorii nu se vor mai paşte pe sineşi! Scăpa-voi turma mea din gura lor, ca să nu le mai fie spre mâncare,
11 Fiindcă aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Iată-mă! Eu voi purta de grijă de oile mele şi le voi priveghia.
12 Întocmai cum priveghează ciobanul turma lui în zi de vijelie, aşa voi priveghea eu turma mea şi o voi scăpa de orişiunde s’ar risipi în zi cu nori întunecoşi.
13 Şi voi scoate oile mele dintre popoare şi le voi strânge din împărăţii, şi le voi aduce în pământul lor şi le voi paşte pe munţii lui Israil, în luncile şi în toate păşunile aşezărilor lui Israil;
14 Pe păşuni frumoase le voi paşte, iar stâna lor va fi pe munţii cei înalţi ai lui Israil. Şi se vor odihni la stână bună şi vor paşte păşune grasă în munţii lui Israil.
15 Însă eu singur voi paşte turma mea şi o voi duce la odihnă», – zice Domnul Dumnezeu.
16 «Pe oaia cea pierdută o voi căuta, pe cea rătăcită o voi aduce, pe cea rănită o voi lega, pe cea bolnavă o voi îndzrăveni, pe cea grasă şi pe cea zdravănă o voi paşte precum se şi cuvine.
17 Şi voi, oile mele, aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată că voi judeca pe oi, pe berbeci şi pe ţapi.
18 Oare nu-i de ajuns că paşteţi păşunea cea mai bună şi apoi călcaţi în picioare cealaltă păşune, şi că beţi cea mai limpede apă şi pe cealaltă o turburaţi cu picioarele voastre,
19 Încât oile mele pasc păşunea călcată în picioare şi beau apă tulbure?»
20 De aceea aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată, eu voi judeca între oile grase şi cele slabe.
21 Fiindcă voi loviţi cu şoldul şi cu umărul şi împungeţi cu coarnele voastre pe toate cele bicisnice, până ce le goniţi afară,
22 Voi ajuta oile mele ca să nu mai fie pradă şi voi judeca între oaie şi oaie.
23 Şi voi pune peste ele un păstor, care le va păstori, pe robul meu David; el le va păstori şi el va fi păstorul lor.
24 Şi eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, iar David va fi împărat în mijlocul lor. Eu, Domnul, am grăit.
25 Atunci voi încheia legământ de pace şi voi prăpădi orice fiară sălbatică din ţară, ca să poată avea sălaş fără primejdie în pustie şi în păduri să doarmă.
26 Şi le voi da lor binecuvântare de ploaie mare, şi le voi pogorî ploaie la vreme, ploi binecuvântate!
27 Atunci pomii de pe câmp îşi vor da roadă lor şi pământul îşi va da rodnicia sa, şi vor locui la adăpost şi vor cunoaşte că eu sunt Domnul, când voi sfărâma jugul şi-i voi mântui din mâna celor ce-i robiseră.
28 Şi nu vor mai fi pradă pentru popoarele păgâne şi fiarele din ţară nu-i vor mai mânca şi vor locui fără grijă, căci nu va fi cine să-i stingherească.
29 Şi le voi întemeia o sădire desăvârşită şi nimeni în ţară nu va mai pătimi de foame şi nu vor mai îndura ocara păgânilor.
30 Atunci vor cunoaşte că eu, Domnul Dumnezeul lor, sunt cu ei, iar ei, casa lui Israil, sunt poporul meu», – zice Domnul Dumnezeu.
31 «Voi sunteţi oile mele, oile păşunii mele, oameni sunteţi voi, iar eu sunt Dumnezeul vostru», – zice Domnul Dumnezeu.