6
Starostelui cântăreţilor – cu cântare din coarde pe câte opt – un psalm al lui David.
Doamne, nu mă dojeni întru mânia ta şi întru aprinderea ta nu mă pedepsi!
Milostiv fii mie, Doamne, căci sunt fără putere; tămădueşte-mă, Doamne, că s’au cutremurat oasele mele,
Şi sufletul meu s’a tulburat foarte! Iar tu, Doamne, până când sta-vei departe?
Întoarce-te, Doamne! Scoate din necaz sufletul meu! Mântueşte-mă, pentru mila ta.
Căci nu morţii te vor pomeni pe tine, şi în iad cine îţi va aduce ţie laudă?
Istovit sunt de tânguirea mea. În fiecare noapte scald patul meu în lacrămi, cu plânsoarea mea ud aşternutul meu.
Stinsu-s’a de supărare ochiul meu, îmbătrânit-a de mulţimea vrăjmaşilor mei.
Depărtaţi-vă de la mine toţi cel ce lucraţi fărădelegea! Căci auzit-a Domnul glasul plângerii mele,
10 Auzit-a Domnul tânguirea mea; Domnul primi-va rugăciunea mea.
11 Ruşineze-se, spăimânteze-se foarte toţi duşmanii mei! înapoi să fugă ruşinaţi, într’o clipită!