1 Când regina din Saba a auzit de faima lui Solomon, a pornit la Ierusalim cu însemnată suită, cu cămile încărcate cu mirezme, cu mult aur şi cu pietre preţioase, ca să-l ispitească cu întrebări învăluite în taină. Şi când a ajuns la Solomon, i-a dezvăluit lui tot ce avea pe inimă.
2 Dar Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei, şi nu a rămas lui Solomon nici una, oricât de tainică ar fi fost, la care să nu-i fi putut răspunde.
3 Când a văzut regina din Saba înţelepciunea lui Solomon, templul pe care el îl zidise,
4 Bucatele de la masa lui, casele dregătorilor lui, înfăţişarea slugilor sale şi îmbrăcămintea lor, paharnicii lui şi veşmintele lor, arderile de tot pe care le aducea în templu, n’a putut să se mai stăpânească,
5 Şi a zis regelui: «Adevărat este ceea ce am auzit în ţara mea despre tine şi despre înţelepciunea ta,
6 Dar n’am crezut zvonului până ce n’am venit şi am văzut cu ochii mei, şi iată că ce mi se spusese nu e nici pe jumătate din înţelepciunea ta. Tu întreci faima pe care eu am auzit-o despre tine.
7 Fericiţi sunt oamenii tăi, fericiţi sunt dregătorii tăi aceştia care slujesc deapururi înaintea ta şi care ascultă înţelepciunea ta!
8 Proslăvit să fie Domnul Dumnezeul tău care a binevoit cu tine, să te suie pe tronul său, ca rege al Domnului Dumnezeului tău. Din dragostea lui pentru Israil, fiindcă vrea să-l păstreze deapururi, de aceea te-a făcut rege peste Israil, ca să-i faci judecată şi dreptate!»
9 Apoi ea a dat regelui o sută şi douăzeci de talanţi de aur şi mulţime de mirezme şi pietre preţioase. Şi nu s’au mai aflat mirezme la fel ca cele pe care le-a dăruit regina din Saba regelui Solomon.
10 Oamenii lui Hiram, care aduseseră aur din Ofir, au adus şi lemn de santal şi pietre preţioase.
11 Din lemnul de santal, regele a făcut parmaclâcuri pentru templul Domnului şi pentru palatul împărătesc, chitare şi harfe pentru cântăreţi, lucru care nu se mai văzuse vreodată în pământul lui Iuda.
12 Dar şi regele Solomon a făcut daruri reginei din Saba, tot ceea ce ea a dorit şi ceea ce a cerut, afară de ceea ce îi dăruise din dărnicia lui de rege. Şi s’a întors înapoi în ţara ei, ea şi dregătorii ei.
13 Câtimea de aur care îi sosea lui Solomon într’un an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,
14 Afară de ceea ce aduceau neguţătorii cu amăruntul şi neguţătorii cu ridicata. Toţi regii Arabiei şi satrapii ţinuturilor aduceau aur şi argint lui Solomon.
15 Şi a făcut regele Solomon două sute de scuturi mari de aur cecănit, întrebuinţând şase sute de sicli de aur cecănit de fiecare scut,
16 Apoi trei sute de scuturi mai mici, şi au intrat câte trei sute de sicli la fiecare scut, pe care regele le-a aşezat în casa «Pădurea Libanului».
17 Şi regele a mai poruncit să facă un tron mare de fildeş, îmbrăcat în aur curat,
18 Cu şase trepte, o podnojă de aur ţintuită de tron, cu rezemători de o parte şi de alta, şi doi lei tolăniţi lângă fiecare rezemătoare,
19 Şi cu doisprezece lei pe cele şase trepte, şase de o parte şi şase de alta, cum nu se mai afla în nici o împărăţie.
20 Toate cupele de băut ale regelui Solomon erau de aur şi toată văsăria din casa «Pădurea Libanului» era de aur curat, căci argintul în vremea lui Solomon n’avea nici un preţ,
21 De vreme ce corăbiile regelui se duceau la Tarşiş cu oamenii lui Hiram şi o dată la trei ani se întorceau de la Tarşiş, încărcate cu aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.
22 Şi regele Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului în bogăţie şi înţelepciune,
23 Din care pricină toţi împăraţii pământului căutau să vadă faţa lui Solomon şi să asculte înţelepciunea lui, pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.
24 Şi în acest chip, an de an, fiecare din ei aducea darul său: lucruri de argint şi de aur, veşminte, arme şi mirezme, cai şi catâri.
25 Solomon avea patru mii de stănoage pentru cai şi care, precum şi douăsprezece mii de călăreţi aşezaţi în cetăţi anumite pentru carele de luptă, şi în preajma regelui în Ierusalim.
26 El stăpânea peste toţi regii, de la Eufrat şi până în ţara Filistenilor şi până la graniţa Egiptului.
27 Şi regele a adus în Ierusalim argint mult ca pietrele, şi cedrii erau ca smochinii sălbateci de pe câmp.
28 Iar cai îi cumpărau lui Solomon din Muţri şi din toate ţările.
29 Iar cealaltă istorie a domniei lui, de la început şi până la sfârşit, se află scrisă în istoria proorocului Natan, în proorocia lui Ahia din Şilo şi în vedeniile lui Ido Văzătorul despre Ieroboam, fiul lui Nabat.
30 Şi a domnit Solomon în Ierusalim peste tot Israilul, patruzeci de ani.
31 Şi Solomon a adormit lângă părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David, părintele său, iar în locu-i a domnit fiul său Roboam.