6
Noi lucrăm împreună cu Dumnezeu; şi având acest statut (de parteneri ai Săi), vă îndemnăm să evitaţi acea atitudine care ar face inutil harul lui Dumnezeu pentru voi. El spune: „Te-am ascultat la momentul oportun şi te-am ajutat în ziua când aveai nevoie să fii salvat.” Desigur, acel moment oportun este acum; şi acea zi a salvării este astăzi. Pentru ca activitatea noastră să nu fie defăimată (de cineva), noi evităm să facem ceva care ar fi o dificultate pentru vreun om. În acelaşi timp, rezistând necazurilor cu o mare răbdare, în diferitele complicaţii ale vieţii şi în situaţii dificile, ne comportăm ca nişte slujitori ai lui Dumnezeu. Astfel, suportăm bătăi, detenţie, revolte populare, munci extenuante, privare de somn şi lipsa hranei. În acelaşi timp, demonstrăm puritate morală, înţelegere, răbdare dincolo de limita obişnuită, bunătate, (acţionând) prin (forţa care vine de la) Spiritul Sfânt şi manifestând o dragoste sinceră. Ne confirmăm statutul de slujitori ai lui Dumnezeu şi prin faptul că prezentăm cuvântul adevărului prin autoritatea lui Dumnezeu, folosind dreptatea ca pe o armă de atac şi de apărare. Acţionăm astfel atât în situaţii când ni se acordă onoare, cât şi atunci când suntem desconsideraţi. Continuăm să lucrăm, indiferent că primim laude sau critici pentru ce facem. Suntem calificaţi ca înşelători, deşi spunem adevărul. În ciuda faptului că suntem bine cunoscuţi, am ajuns să fim trataţi ca nişte străini. Suntem văzuţi ca muribunzi, deşi (se poate constata că) trăim. Chiar dacă nu suntem omorâţi, oamenii ne privesc ca pe nişte pedepsiţi. 10 Ei se mai uită la noi ca la nişte întristaţi, deşi noi suntem permanent bucuroşi; ne consideră săraci şi totuşi noi îmbogăţim pe mulţi; privesc spre noi ca la nişte persoane care nu au nimic, deşi noi posedăm toate lucrurile. 11 Corintenilor, v-am vorbit fără să avem vreo reţinere. Inimile noastre s-au deschis faţă de voi. 12 Nu noi suntem cei care ne-am închis faţă de voi, ci voi v-aţi închis inimile faţă de noi. 13 Vă vorbesc ca unor copii (ai mei): urmaţi exemplul nostru, deschizându-vă inimile faţă de noi! 14 Nu vă asociaţi cu cei necredincioşi. Acest fel de asociere determină o totală incompatibilitate! Ce parteneriat poate exista între dreptate şi nedreptate? Sau ce au în comun lumina cu întunericul? 15 Pot lucra oare împreună Cristos şi Belial? Există compatibilitate între un credincios şi un necredincios? 16 Cum se poate împăca templul lui Dumnezeu cu idolii? Şi, de fapt, noi suntem templul Dumnezeului care este viu. Acest lucru a fost afirmat de El, când a spus: „Eu voi locui (în ei) şi voi umbla printre ei. Voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.” 17 „Deci Iahve vă spune: «Ieşiţi dintre aceşti oameni şi separaţi-vă de ei. Nu vă mai atingeţi de ce este necurat; iar Eu vă voi accepta. 18 Voi fi Tatăl vostru, iar voi Îmi veţi fi fii şi fiice.» Acestea reprezintă cuvintele lui Iahve – ale Celui care este omnipotent.”