32
Când poporul a constatat că Moise întârzie să coboare de pe munte, s-a strâns în jurul lui Aaron; şi i-a zis: „Vino şi fă-ne nişte zei care să meargă înaintea noastră; pentru că nu ştim ce s-a întâmplat cu acel Moise care ne-a scos din Egipt!” Aaron le-a răspuns: „Scoateţi cerceii de aur din urechile soţiilor voastre, din ale fiilor voştri şi din ale fiicelor voastre. Apoi aduceţi-i la mine!” Atunci toţi şi-au scos cerceii de aur din urechi şi i-au adus la Aaron. El a luat aurul de la ei, a turnat un viţel şi apoi l-a prelucrat bătându-l cu o unealtă pentru a-l finisa. Când l-a terminat, ei au zis: „Israel, aceştia sunt zeii tăi, care te-au scos din Egipt!” Când a văzut Aaron acest lucru, a construit un altar; apoi a zis: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea lui Iahve!” A doua zi s-au sculat dimineaţa devreme şi au oferit (pe altar) sacrificii din animale pe care le-au ars integral împreună cu cele pentru pace. Poporul a mâncat şi a băut; apoi a început să celebreze prin dansuri (rituale). Iahve i-a zis lui Moise: „Coboară de pe munte; pentru că poporul tău pe care l-ai scos din Egipt, şi-a stricat comportamentul. Destul de repede au deviat de la modul în care le-am poruncit să trăiască. Au turnat un viţel căruia i s-au închinat; şi i-au sacrificat animale, zicând: «Israel, aceştia sunt zeii tăi, care te-au scos din Egipt!»” Iahve a continuat să vorbească lui Moise, zicând: „Am văzut ce ambiţii are în inima lui acest popor. 10 Acum, lasă-Mă! Mânia Mea se va declanşa împotriva lor; şi îi voi distruge. Voi face din tine un (alt) mare popor.” 11 Dar Moise a încercat să îl convingă pe Dumnezeul lui numit Iahve (să se răzgândească), zicând: „Doamne, de ce să se declanşeze mânia Ta împotriva poporului Tău pe care l-ai scos din Egipt în mod spectaculos acţionând în forţă cu mâna Ta? 12 De ce să zică egiptenii: «I-a scos pentru ca să îi ducă la dezastru omorându-i prin munţi şi ca să îi elimine astfel de pe pământ!»? Revino la atitudinea pe care o aveai când încă nu Te mâniaseşi; şi renunţă la răul pe care vrei să îl faci poporului Tău! 13 Aminteşte-ţi de sclavii Tăi: de Avraam, de Isaac şi de Israel, cărora le-ai jurat pe Tine Însuţi, zicându-le: «Vă voi înmulţi urmaşii care vor ajunge să fie numeroşi ca stelele cerului; şi toată această ţară, pe care v-am promis-o, o voi da descendenţilor voştri care o vor moşteni pentru totdeauna.»!” 14 Atunci Iahve a renunţat la răul pe care intenţiona să îl facă poporului Său. 15 Apoi Moise s-a întors (la popor) coborând de pe munte cu cele două „table” ale Declaraţiei în mâini. Ele erau scrise pe ambele părţi – atât pe partea din faţă, cât şi pe cea din spate. 16 Acele tablele erau lucrarea lui Dumnezeu; iar scrisul era realizat de Dumnezeu care îl săpase pe ele. 17 Iosua a auzit zgomotul făcut de poporul care striga. Atunci el i-a zis lui Moise: „Este zgomot de război în tabără!” 18 Moise a răspuns: „Acest zgomot pe care îl aud, nu este nici unul specific victoriei, nici ca în cazul unei înfrângeri; ci este făcut de oameni care sărbătoresc zgomotos!” 19 În timp ce se apropia de tabără, Moise a văzut viţelul şi poporul dansând (în mod ritual în jurul lui). Atunci i s-a declanşat mânia; şi a aruncat tablele din mâini, spărgându-le la baza muntelui… 20 A luat viţelul pe care îl făcuseră ei; şi l-a ars în foc. L-a sfărâmat până a devenit mici particule pe care le-a împrăştiat pe apă; apoi a dat-o israelienilor să o bea. 21 Moise i-a zis lui Aaron: „Cum te-a determinat acest popor să aduci împotriva lui un păcat atât de mare?” 22 Aaron i-a răspuns: „Să nu se supere stăpânul meu; dar tu cunoşti acest popor şi ştii că tinde permanent spre (ce este) rău. 23 Ei mi-au zis: «Vino şi fă-ne nişte zei care să meargă înaintea noastră; pentru că nu ştim ce s-a întâmplat cu acel Moise care ne-a scos din Egipt!» 24 Atunci eu le-am răspuns: «Oricine are aur, să îl scoată (de la urechi)!» Ei mi l-au dat; iar eu l-am aruncat în foc. Şi din el a rezultat acest viţel.” 25 Moise a văzut că poporul nu mai avea discernământ – pentru că Aaron îl determinase să fie aşa – şi că ajunsese ridicol înaintea duşmanilor lui. 26 Atunci a stat la intrarea în tabără şi a zis: „Cine este de partea lui Iahve, să vină la mine!” Astfel, toţi leviţii s-au adunat în jurul lui. 27 El le-a zis: „Dumnezeul lui Israel care se numeşte Iahve, spune: «Fiecare dintre voi să se echipeze luându-şi sabia! Întoarceţi-vă şi mergeţi de la o locuinţă la alta prin toată tabăra; şi fiecare să omoare pe fratele, pe prietenul şi pe vecinul lui!»” 28 Leviţii au făcut aşa cum le-a poruncit Moise; şi astfel, aproximativ trei mii de oameni au murit în acea zi. 29 Apoi Moise le-a zis: „Astăzi aţi decis să aparţineţi lui Iahve; şi fiecare a făcut acest lucru cu preţul fiului şi al fratelui lui. Astfel, aţi adus binecuvântarea peste voi!” 30 În următoarea zi, Moise a zis poporului: „Aţi făcut un mare păcat. Acum voi merge la Iahve; poate voi putea face achitarea pentru păcatul vostru.” 31 Moise s-a întors la Iahve; şi I-a zis: „Aceşti oameni au comis un mare păcat făcându-şi zei din aur. 32 Dar acum Te rog să le ierţi păcatul! Dacă nu, şterge-mă din cartea pe care ai scris-o!” 33 Iahve i-a răspuns lui Moise, zicând: „Îl voi şterge din cartea Mea pe acela care a păcătuit împotriva Mea. 34 Acum, du-te şi condu poporul spre locul despre care ţi-am vorbit. Să ştii că Îngerul Meu va merge înaintea ta. Totuşi, atunci când va veni ziua în care îi voi judeca, îi voi pedepsi pentru păcatul lor!” 35 Iahve a lovit (după un timp) poporul pentru faptele lui din perioada când Aaron făcuse viţelul de aur.