33
Iahve i-a zis lui Moise: „Pleacă din acest loc împreună cu poporul pe care l-ai scos de pe teritoriul Egiptului; şi mergi spre ţara despre care am jurat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov că o voi oferi atunci când am vorbit despre ea zicând: «Le-o voi da urmaşilor tăi.» Voi trimite un Înger înaintea ta şi îi voi alunga pe canaaniţi, pe amoriţi, pe hitiţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi. Deci îndreaptă-te spre această ţară în care curge lapte şi miere. Dar Eu personal nu voi veni împreună cu voi, ca să nu vă distrug pe drum; pentru că sunteţi un popor neascultător.” Când a auzit poporul aceste dure cuvinte, a început să plângă; şi nimeni nu şi-a mai pus podoabele pe el. Ei au procedat aşa pentru că Iahve îi zisese lui Moise: „Să vorbeşti israelienilor astfel: «Sunteţi un popor cu ambiţii rele. Numai puţin timp dacă aş veni împreună cu voi, v-aş distruge. Acum daţi-vă podoabele jos; şi apoi voi decide ce voi face cu voi!»” Astfel, israelienii şi-au scos podoabele când erau la muntele Horeb. Moise luase un cort şi îl instalase în exteriorul taberei, la distanţă de ea. El l-a numit „cortul întâlnirii”. Toţi cei care doreau să Îl întrebe pe Iahve, mergeau la „cortul întâlnirii”, în exteriorul taberei. Când se ducea Moise la cort, tot poporul se ridica pe picioare; şi fiecare stătea la intrarea cortului lui, urmărindu-l cu privirea pe Moise până când acesta intra în cort. Atunci când Moise intra în cort, stâlpul de nor cobora şi se oprea la intrarea acestuia; iar Iahve vorbea cu Moise. 10 Când vedea stâlpul de nor stând la intrarea în cort, tot poporul se apleca înclinându-şi faţa până spre pământ. Fiecare proceda astfel stând la intrarea în cortul lui. 11 Iahve vorbea frecvent cu Moise faţă în faţă, exact cum vorbeşte un om cu prietenul lui. Apoi Moise se întorcea în tabără. Dar tânărul lui slujitor numit Iosua – fiul lui Nun – nu se îndepărta de cort. 12 Moise I-a zis lui Iahve: „Tu îmi porunceşti să conduc acest popor; dar nu îmi spui pe cine vei trimite cu mine. Totuşi, mi-ai zis că mă cunoşti pe nume şi că am obţinut har la Tine. 13 Dacă am fost (astfel) acceptat de Tine, revelează-mi metodele Tale de lucru; ca să Te cunosc şi să continui să beneficiez de bunăvoinţa Ta. Şi gândeşte-te (totuşi) că acesta este poporul Tău!” 14 Iahve i-a răspuns: „Prezenţa Mea te va însoţi; şi îţi voi oferi odihnă.” 15 Moise a spus: „Dacă nu vei merge Tu personal cu noi, nu este bine să plecăm de aici. 16 Cum se va şti că eu şi poporul Tău am fost acceptaţi de Tine, dacă nu vei merge cu noi? Numai dacă vei veni (împreună) cu noi, eu şi poporul Tău vom fi diferiţi de toate celelalte popoare de pe suprafaţa pământului!” 17 Iahve i-a răspuns lui Moise: „Voi face conform cererii tale, pentru că beneficiezi de bunăvoinţă din partea Mea; şi te cunosc pe nume.” 18 Moise I-a zis: „Te rog să îmi arăţi gloria Ta.” 19 El i-a răspuns: „Voi face să treacă prin faţa ta toată bunătatea Mea; şi voi proclama înaintea ta numele «Iahve». Eu sunt bun cu cine vreau să fiu bun; şi am milă de cine vreau să am milă!” 20 El i-a mai zis: „Totuşi, tu nu Îmi poţi vedea faţa; pentru că omul nu mai poate trăi dacă Mă vede.” 21 Iahve a continuat, zicându-i: „Există aici un loc lângă Mine unde vei putea să stai, pe stâncă. 22 Atunci când va trece gloria Mea, te vei aşeza într-o crăpătură a stâncii; iar Eu te voi acoperi cu mâna Mea când voi trece (prin faţa ta). 23 Apoi Îmi voi lua mâna; şi Mă vei vedea de la spate. Dar faţa Mea nu poate fi văzută.”