1 La început(ul creării Universului), Dumnezeu a făcut cerul şi(, în cadrul lui,) pământul. 2 Iniţial, pământul era fără (o) formă (bine definită). Nu exista nimic pe el; şi în timp ce Spiritul lui Dumnezeu se mişca deasupra apelor lui adânci, acestea erau în întuneric. 3 Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Şi astfel a fost creată lumina. 4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi a despărţit-o de întuneric. 5 El a numit lumina „zi”, iar întunericul, „noapte”. Astfel a existat (prima) seară, după care a urmat o dimineaţă – (fusese) prima zi. 6 Apoi Dumnezeu a zis: „Să fie un spaţiu între ape care să facă o separare între ele!” Şi exact aşa s-a întâmplat. 7 Dumnezeu a făcut ca acest spaţiu creat să facă apele să existe unele sub el, iar altele deasupra lui. 8 Dumnezeu a numit acest spaţiu, „cer”. Astfel a (mai) trecut o seară şi apoi a venit o (altă) dimineaţă – (fusese) ziua a doua. 9 Apoi Dumnezeu a zis: „Să se strângă apa de sub cer într-un singur loc, ca să apară suprafeţele uscate!” Şi s-a întâmplat exact aşa cum a zis El. 10 Dumnezeu a numit acele suprafeţe uscate, „pământ”, iar mulţimea apelor – mări. El a constatat că aceste lucruri (create) erau bune. 11 Apoi Dumnezeu a zis: „Pământul să producă vegetaţie. Aceasta să fie formată din plante (de mici dimensiuni) care fac seminţe conform speciei lor şi din pomi cu fructe specifice speciei lor, care să aibă în ele seminţe!” Şi aşa s-a întâmplat. 12 Pe pământ a apărut vegetaţie formată din iarbă cu seminţe specifice ei şi pomi fructiferi care au seminţe în fructul pe care îl produc – conform speciei lor. Dumnezeu a constatat că (şi) acest lucru era bun. 13 Astfel a (mai) fost o seară şi apoi o dimineaţă – (trecuse) a treia zi. 14 Apoi Dumnezeu a zis: „Să existe nişte lumini în spaţiul cerului. Acestea să despartă ziua de noapte şi să aibă funcţia de puncte de reper pentru anotimpuri, pentru zile şi pentru ani. 15 Aceste lumini să existe în cer, de unde să lumineze pământul!”. Şi exact aşa s-a întâmplat. 16 Dumnezeu a făcut două mari surse de lumină. Cea mai mare dintre ele a fost creată pentru perioada de zi; iar cealaltă, mai mică, a fost (făcută) pentru noapte. El a creat, de asemenea, şi stelele. 17 Dumnezeu a pus aceste corpuri în spaţiul cerului, pentru ca ele să ofere lumină pământului, 18 să guverneze ziua şi noaptea şi să separe lumina de întuneric. Dumnezeu a constatat că (şi) aceste lucruri erau bune. 19 Astfel a (mai) fost o seară şi apoi o dimineaţă – (trecuse) a patra zi. 20 Apoi Dumnezeu a zis: „Să fie în ape abundenţă de vieţuitoare; iar în atmosferă să existe păsări care să zboare deasupra pământului!” 21 Astfel a creat Dumnezeu vietăţile care trăiesc şi se deplasează în mediul acvatic: atât peştii mari, cât şi celelalte vieţuitoare care sunt din abundenţă în ape – fiecare având specificul lor, conform speciei. El a mai creat tot atunci şi orice pasăre care există, diferită de celelalte prin caracteristicile speciei ei. Dumnezeu a constatat că (şi) existenţa acestor fiinţe era un lucru bun. 22 Apoi El le-a binecuvântat, zicând: „Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mărilor. La fel să se întâmple şi cu păsările care există pe pământ!” 23 Astfel a (mai) fost o seară şi apoi o dimineaţă – (fusese) a cincea zi. 24 Apoi Dumnezeu a zis: „Să producă pământul vieţuitoare de diferite specii – atât animale domestice şi reptile, cât şi animale sălbatice!” Şi exact aşa s-a întâmplat. 25 Astfel a creat Dumnezeu diferitele specii ale animalelor sălbatice, ale animalelor domestice şi ale reptilelor de pe pământ. El a constatat că (şi) crearea acestora era un lucru bun. 26 Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om conform specificului Nostru şi care să semene cu Noi. Astfel, el să fie stăpânul peştilor mării, al păsărilor care zboară pe cer, al animalelor domestice, al întregului pământ şi al tuturor reptilelor care îl populează!” 27 Dumnezeu l-a creat pe om conform specificului Său, făcându-l asemănător cu El Însuşi. Atunci când l-a creat, l-a conceput să existe (de la început) ca bărbat şi femeie. 28 Dumnezeu i-a binecuvântat, zicându-le: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul (cu urmaşii voştri) şi subordonaţi-vi-l! Astfel, să fiţi stăpâni ai peştilor mării, ai păsărilor care zboară pe cer şi ai oricărei vietăţi care se mişcă pe pământ”. 29 Dumnezeu le-a (mai) zis: „Să ştiţi că v-am dat ca hrană orice plantă care creşte pe suprafaţa pământului şi care produce seminţe – inclusiv pomii ai căror fructe produc seminţe. 30 Iar tuturor animalelor sălbatice, tuturor păsărilor şi tuturor celorlalte vietăţi care se mişcă pe pământ, le-am dat ca hrană toată iarba verde!” Şi exact aşa a fost. 31 Dumnezeu a privit la tot ce făcuse; şi a remarcat că toate erau foarte bune. Astfel a fost (încă) o seară şi apoi o dimineaţă – (trecuse) a şasea zi.