1 Iacov şi-a continuat drumul. Atunci s-a întâlnit cu îngerii lui Dumnezeu. 2 Când i-a văzut, Iacov a zis: „Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!” Şi astfel a numit acel loc Mahanaim. 3 Iacov a trimis înaintea lui nişte reprezentanţi la fratele lui numit Esau, (care locuia) în zona Seir din Edom. 4 El le-a ordonat să îi spună „stăpânului” lui numit Esau, astfel: „Iacov slujitorul tău îţi zice: «Până acum am locuit la Laban; 5 am viţei, măgari, oi, sclavi şi sclave; mă adresez prin acest mesaj stăpânului meu, pentru ca să fiu acceptat de tine cu bunăvoinţă.»” 6 Mesagerii s-au întors la Iacov şi i-au spus: „Ne-am dus la fratele tău numit Esau; iar el vine în întâmpinarea ta cu patru sute de bărbaţi!” 7 Iacov a fost foarte speriat şi nu ştia ce să facă. A împărţit în două tabere atât oamenii care erau cu el, cât şi oile, vitele şi cămilele. 8 A procedat astfel gândindu-se că dacă Esau va ataca şi va distruge una dintre tabere, cealaltă va putea scăpa. 9 Apoi Iacov s-a rugat (zicând): „Doamne, Dumnezeul tatălui meu – Avraam – şi Dumnezeul tatălui meu numit Isaac. Tu eşti Cel care mi-ai spus: «Întoarce-te în ţara ta, la rudele tale; şi Eu îţi voi face bine!». 10 Eu nu sunt demn de toată bunăvoinţa pe care ai manifestat-o faţă de slujitorul Tău şi nici n-am meritat să Îţi respecţi cu exactitate promisiunile. Am trecut Iordanul doar cu bastonul meu, iar acum am acumulat o avere din care fac două tabere… 11 Te rog să mă scapi din mâna fratelui meu numit Esau. Îmi este frică de faptul că va veni şi ne va omorî: atât pe mine, cât şi pe mame şi pe copii. 12 Totuşi, Tu mi-ai promis astfel: «Îţi voi face bine; şi urmaşii tăi vor fi atât de mulţi ca particulele din care este format nisipul mării: imposibil de numărat.»!” 13 El a rămas acolo în acea noapte. Şi din tot ce acumulase, a pregătit un dar pentru fratele lui numit Esau. 14 Darul era format din două sute de capre şi douăzeci de ţapi, două sute de oi şi douăzeci de berbeci; 15 treizeci de cămile care alăptau, împreună cu puii lor, patruzeci de vaci şi zece tauri, la care a adăugat douăzeci de măgăriţe şi zece măgari. 16 A dat fiecare turmă câte unui servitor; şi apoi le-a zis: „Mergeţi înaintea mea şi lăsaţi o distanţă între turme.” 17 El i-a ordonat celui care mergea primul: „Când îl vei întâlni pe fratele meu numit Esau, iar el te va întreba: «Al cui eşti? Unde te duci? Şi ale cui sunt aceste animale pe care le conduci?», 18 să-i răspunzi: «Sunt ale slujitorului tău numit Iacov. Ele reprezintă un dar trimis stăpânului meu – Esau. Şi chiar el personal vine în urma noastră.»!” 19 Iacov a ordonat celui de-al doilea, celui de-al treilea şi tuturor celor care conduceau turmele, zicându-le: „Când îl veţi întâlni pe Esau, să vorbiţi cu el. 20 Să-i spuneţi şi voi astfel: «Slujitorul tău numit Iacov, vine în urma noastră»!”. El a procedat aşa pentru că îşi zicea: „Îl voi împăca folosindu-mă de darul care este înaintea mea; iar când ne vom vedea faţă în faţă, poate mă va primi binevoitor.” 21 Astfel, în acea noapte el a rămas în tabără, iar darul (pentru Esau) a mers înaintea (apariţiei) lui. 22 Tot în acea noapte, Iacov şi-a luat cele două soţii, împreună cu cele două sclave şi cei unsprezece copii; şi au traversat (toţi) vadul Iaboc. 23 După ce i-a traversat vadul, şi-a trecut pe celălalt mal şi toată averea. 24 Iacov a rămas singur. Atunci, un bărbat s-a luptat cu el până spre dimineaţă când începea să se lumineze. 25 Când a văzut că nu îl poate învinge, acel bărbat l-a lovit în zona articulaţiei şoldului; şi astfel, în timp ce se lupta cu El, acea parte a piciorului lui Iacov, a fost afectată. 26 Apoi (acel bărbat) a zis: „Lasă-Mă să plec pentru că se luminează!” Dar Iacov I-a răspuns: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta!” 27 Atunci l-a întrebat: „Cum te numeşti?” El răspuns: „Iacov!”. 28 Acel bărbat i-a zis: „Nu te vei mai numi Iacov; ci numele tău va fi Israel; pentru că te-ai luptat atât cu Dumnezeu, cât şi cu oamenii; şi ai învins!” 29 Iacov L-a întrebat, zicându-I: „Te rog, spune-mi care este numele Tău!” El i-a răspuns: „De ce Îmi ceri (să îţi spun) numele?” Şi apoi l-a binecuvântat (acolo). 30 Iacov a numit acel loc Peniel, zicând: „L-am văzut pe Dumnezeu şi totuşi nu am murit!” 31 Atunci când Iacov a plecat din (zona numită de el) Peniel, şchiopăta din şold. 32 De atunci şi până astăzi, israelienii nu mănâncă (din carnea care este aproape de) tendonul de la şoldul animalelor, tocmai pentru că Iacov a fost lovit în acea zonă a piciorului.