12
Deci pentru că suntem înconjuraţi de un mare „nor” format din aceşti martori (ai credinţei), să eliminăm orice ne-ar putea împiedica şi păcatul care ne înfăşoară atât de uşor, ca să putem alerga cu perseverenţă în proba pe care o avem de susţinut. Să ne concentrăm privind la Isus. El este Fondatorul credinţei noastre şi Cel care a realizat-o în mod perfect. Având în vedere bucuria de la final, El a suportat moartea pe cruce şi nu S-a lăsat afectat de ruşinea pe care aceasta o implica. În consecinţă, acum a ajuns să ocupe locul din partea dreaptă a tronului lui Dumnezeu. Ca să nu vă descurajaţi şi să nu abandonaţi cursa, gândiţi-vă că El este Acela care (a continuat chiar atunci când) a trebuit să suporte o mare opoziţie din partea oamenilor. În rezistenţa voastră luptând cu păcatul, încă nu v-aţi opus până la moarte; şi aţi uitat cum vă încurajează El, ca pe nişte fii, zicând: „Fiul meu, nu desconsidera pedeapsa Stăpânului şi nu fi descurajat când El îţi reproşează ceva; pentru că Iahve pedepseşte pe acela pe care îl iubeşte şi foloseşte nuiaua pentru cel pe care îl primeşte ca fiu.” Suportaţi pedeapsa; pentru că astfel, Dumnezeu vă tratează ca pe nişte fii. Care tată nu îşi pedepseşte fiul? Dar dacă nu vi se aplică pedeapsa care este administrată în mod normal tuturor, înseamnă că nu sunteţi fii, ci copii nelegitimi. Deşi părinţii noştri naturali ne-au pedepsit, noi i-am respectat. Deci cu atât mai mult este acum cazul să trăim astfel în ascultare faţă de Tatăl spiritelor. 10 De fapt, părinţii noştri ne-au pedepsit temporar, aşa cum au considerat ei că este bine. Dar Dumnezeu ne pedepseşte făcându-ne bine prin faptul că El ne face astfel beneficiari ai sfinţeniei Sale. 11 Este adevărat că iniţial, orice pedeapsă nu este ceva plăcut, ci produce durere. Dar mai târziu, cei care au absolvit această „şcoală”, sunt recompensaţi cu pacea unei vieţi corecte. 12 Deci întăriţi-vă braţele obosite şi genunchii voştri slabi. 13 Formaţi poteci drepte cu picioarele voastre; pentru ca cel care este „şchiop”, să nu se dezorienteze, ci să fie vindecat. 14 Urmăriţi (să practicaţi) pacea şi sfinţenia; pentru că fără ea, nimeni nu Îl va vedea pe Stăpân! 15 Fiţi atenţi ca între voi să nu fie nimeni care deviază de la harul lui Dumnezeu. Altfel, ar putea „să crească o ramură” care produce amărăciune şi mulţi ar fi afectaţi de ea. 16 Fiţi atenţi ca (între voi) nimeni să nu fie adulter sau lumesc aşa cum a fost Esau. Doar pentru o (porţie de) mâncare, el şi-a vândut drepturile pe care le avea ca primul născut al familiei. 17 Ştiţi că deşi mai târziu el a regretat şi a plâns vrând să obţină binecuvântarea, a fost respins; pentru că (tatăl lui) nu mai putea reveni cu privire la acea decizie. 18 Voi nu aţi fost aproape de un munte ca acela care era cuprins de foc amestecat cu întuneric, negură şi furtună. 19 Nu aţi auzit sunetul unei goarne şi nici acea voce care i-a făcut pe cei prezenţi acolo să ceară să nu li se mai vorbească. 20 Ei nu au putut suporta (nici) următoarea poruncă: „Dacă un animal va atinge zona interzisă a acestui munte, să fie omorât cu pietre!” 21 Şi chiar Moise, văzând acea cutremurătoare imagine, a zis: „Tremur de frică!” 22 Dar voi v-aţi apropiat acum de „Muntele Sion”, de oraşul Dumnezeului viu, adică de Ierusalimul ceresc şi de miile de îngeri care s-au adunat pentru sărbătoare. 23 De fapt, voi aţi venit în contact cu acea comunitate a credincioşilor formată din „primii născuţi” care sunt înregistraţi în cer. Aţi ajuns astfel în prezenţa lui Dumnezeu care este judecătorul tuturor şi v-aţi apropiat de spiritele oamenilor corecţi (care au fost) făcuţi perfecţi. 24 Astfel, voi v-aţi apropiat şi de Isus care este Mediatorul unui Nou „Legământ” ratificat cu acel sânge care transmite un mesaj mai bun decât sângele lui Abel. 25 Deci fiţi atenţi: să nu refuzaţi să ascultaţi pe Cel care vă vorbeşte. Aceia care nu au vrut să asculte pe Cel care le-a vorbit pe pământ, nu au scăpat (nepedepsiţi). Acum, dacă noi ne întoarcem de la Cel care ne vorbeşte din cer, ne expunem unui pericol mult mai mare! 26 Când a vorbit atunci, vocea Lui a cutremurat pământul. Dar acum El a promis că va cutremura încă o dată „nu numai pământul, ci şi cerul”. 27 Cuvintele „încă o dată” sugerează că vor fi distruse toate lucrurile care au fost create; pentru că (doar) ele pot fi destabilizate. Şi astfel vor rămâne acelea care nu pot fi destabilizate. 28 Deci să Îi mulţumim şi să ne închinăm lui Dumnezeu într-un mod plăcut Lui, pentru că avem un Regat care nu poate fi destabilizat; 29 şi să reţinem că Dumnezeul nostru este „un foc distrugător”.