1 «Teritorii de lângă mare, ascultaţi-mă în tăcere; iar popoarele să îşi înnoiască forţele! Să se apropie şi să vorbească! Să ne prezentăm împreună la judecată! 2 Cine l-a provocat pe acela care vine de la Est, chemându-l cu dreptate la dispoziţia Sa? El îi oferă forţă să domine popoarele şi îi pune pe regi sub autoritatea lui. Îi amestecă împreună cu pământul folosind sabia; şi cu arcul lui îi face să fie ca pleava luată de vânt. 3 Îi urmăreşte; merge cu încredere după ei pe un drum pe care picioarele lui nu au mai călcat. 4 Cine a făcut să se întâmple toate acestea, chemând de la început generaţie după generaţie? Eu, Iahve, am fost cu primii şi tot Eu voi fi şi cu ultimii.» 5 Teritoriile de lângă mare văd acest lucru şi se sperie. Marginile pământului tremură. Ei se apropie şi ajung la destinaţie. 6 Oamenii se încurajează între ei, spunându-şi: «Fii curajos!» 7 Artizanul îl încurajează pe bijutier, iar cel care lucrează cu ciocanul îl încurajează pe cel care loveşte nicovala. Acela zice despre îmbinare: «Este bună!». Apoi fixează idolul în cuie, ca să nu se mişte din locul în care este pus… 8 «Dar tu eşti Israel, sclavul Meu. Tu te numeşti Iacov pe care l-am ales. Tu eşti urmaş a lui Avraam – prietenul Meu. 9 Tu eşti cel pe care l-am adus de la marginile pământului şi pe care l-am chemat din colţurile lui cele mai îndepărtate, zicându-ţi: ‘Tu eşti sclavul Meu!’ Pe tine te-am ales şi nu te-am abandonat! 10 Nu te teme; pentru că Eu sunt cu tine! Nu te speria, pentru că Eu sunt Dumnezeul tău! Eu te voi susţine, te voi ajuta şi te voi sprijini cu dreapta Mea salvatoare! 11 Da, vor fi umiliţi şi făcuţi de ruşine toţi cei care sunt foarte supăraţi pe tine. Vor ajunge ca un lucru lipsit de valoare; şi toţi cei care ţi se opun, vor dispărea. 12 Vei privi spre ei – spre duşmanii tăi – dar nu îi vei mai găsi; pentru că cei care se luptă cu tine, vor fi total distruşi. 13 Eu sunt Dumnezeul tău numit Iahve. Eu sunt Cel care te apuc de mâna dreaptă; şi îţi zic: ‘Nu te teme. Eu te voi ajuta! 14 Vierme al lui Iacov, să nu te nelinişteşti – chiar dacă mai sunteţi câţiva supravieţuitori a lui Israel!’ Iahve, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel, zice: ‘Eu personal te voi ajuta!’». 15 «Să ştii că te voi face (ca pe) o unealtă ascuţită de treierat care este nouă şi care are două rânduri de dinţi! Vei treiera munţii şi îi vei strivi. Vei face dealurile să fie ca pleava. 16 Le vei vântura şi le va lua vântul; iar furtuna le va dispersa. Dar tu te vei bucura în Iahve şi te vei lăuda cu Sfântul lui Israel. 17 Săracii şi oamenii defavorizaţi caută apă; dar nu găsesc. Limba lor se usucă de sete. Dar Eu, Iahve, le voi răspunde! Eu, Cel care sunt Dumnezeul lui Israel, nu îi voi abandona! 18 Pe dealurile fără copaci voi face să curgă râuri, iar în mijlocul văilor vor fi izvoare. Voi face din deşert un iaz, iar pământul uscat va fi transformat într-o zonă cu izvoare de apă. 19 În deşert voi planta cedri, salcâmi, mirt şi măslini. În zona aridă voi planta chiparoşi, ulmi şi pini care vor creşte împreună – 20 pentru ca toţi să vadă, să cunoască, să gândească şi să înţeleagă că mâna lui Iahve a făcut toate acestea şi că Sfântul lui Israel le-a creat!» 21 Iahve zice: «Apăraţi-vă cauza!». Regele lui Iacov spune: «Aduceţi dovezi!». 22 «Veniţi cu idolii voştri – să ne spună ce se va întâmpla! Interpretaţi-ne lucrurile din trecut, pentru a fi analizate şi să li se determine vremea când vor fi confirmate de fapte! Sau spuneţi-ne lucrurile care se vor întâmpla! 23 Prezentaţi-ne viitorul; şi vom şti că sunteţi (dumne)zei! Faceţi ceva – bine sau rău – care să ne surprindă sau care să ne şocheze! 24 Dar este evident că voi sunteţi mai puţin decât nimic, iar lucrarea voastră este fără nicio valoare. Cel care vă alege, este ceva oribil (pentru adevăratul Dumnezeu).» 25 «Am provocat pe cineva din Nord; şi a venit. Am chemat pe cineva de la Est care invocă numele Meu. El îi va călca pe cei care guvernează – exact cum calci tu noroiul şi cum calcă olarul argila cu picioarele lui. 26 Cine a anunţat acest fapt de la început – ca să îl putem cunoaşte – sau cine l-a prezentat anticipat, ca să putem spune: ‘A avut dreptate!’? Nimeni nu a făcut acest anunţ, nimeni nu l-a proclamat, nimeni nu a auzit vreun cuvânt de la voi. 27 Eu l-am anunţat mai întâi Sionului, trimiţând Ierusalimului pe cineva care a adus veşti bune. 28 Mă uit şi nu este nimeni – nu este printre ei nici măcar unul care să ofere sfaturi – niciunul care să răspundă atunci când îl întreb – 29 pentru că toţi sunt falşi; lucrările lor sunt nimic, iar imaginile lor sunt fără viaţă.