1 Iov a răspuns: 2 „Până când îmi veţi chinui sufletul şi mă veţi strivi cu vorbe? 3 De zece ori m-aţi ridiculizat. M-aţi defăimat fără să vă fie ruşine (de ce aţi făcut). 4 Dacă este adevărat că m-am rătăcit, această greşeală este a mea. 5 Dacă voi vă înălţaţi deasupra mea şi urmăriţi să îmi demonstraţi vinovăţia, 6 să ştiţi că (deja) Dumnezeu mi-a făcut rău şi m-a înconjurat cu laţul Lui! 7 Deşi strig (spre El): «Sunt nedreptăţit!», nu mi se răspunde! Strig cu mare intensitate; dar nu mi se face dreptate. 8 El mi-a blocat drumul; şi nu mai pot trece (mai departe pe el). Mi-a înconjurat drumurile cu întuneric. 9 M-a dezbrăcat de gloria mea şi mi-a smuls coroana de pe cap. 10 Mă sfâşie din toate părţile până dispar. Îmi smulge speranţa cum se smulge un copac (din pământ). 11 Mânia Lui se manifestă cu intensitate împotriva mea. Mă consideră unul dintre duşmanii Lui. 12 Armatele Lui vin deplasându-se în forţă. Au ajuns până la mine. Şi-au instalat tabăra în jurul cortului meu. 13 Mi-a îndepărtat fraţii de mine. Chiar şi cunoştinţele mele s-au îndepărtat! 14 Rudele mele m-au abandonat; şi am fost uitat de prieteni. 15 Sunt un străin pentru oaspeţii mei şi pentru slujitoarele mele. În ochii lor, eu sunt un necunoscut! 16 Îmi chem slujitorul; dar el nu îmi răspunde, deşi mă rog de el vorbindu-i cu gura mea. 17 Soţia mea nu îmi poate suferi suflarea. Fiii mamei mele mă consideră dezgustător. 18 Chiar şi copiii mă desconsideră. Când mă ridic, ei râd de mine! 19 Toţi prietenii mei apropiaţi mă urăsc. Cei pe care îi iubesc, s-au întors împotriva mea. 20 Nu sunt decât piele şi os. Nu am rămas decât cu pielea din jurul dinţilor mei. 21 Aş dori să vă fie milă de mine! Prietenii mei, vă implor să vă fie milă; pentru că m-a lovit mâna lui Dumnezeu! 22 De ce mă urmăriţi ca Dumnezeu? De ce nu vă mulţumiţi cu carnea mea? 23 O! Aş vrea să îmi fie scrise cuvintele, să fie înregistrate în scris pe un sul. 24 Să fie săpate cu o daltă de fier în plumb. Să fie imortalizate în stâncă pentru eternitate! 25 Ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că va apărea la sfârşit pe pământ. 26 Chiar şi după ce îmi va fi distrusă pielea acestui corp, Îl voi vedea pe Dumnezeu! 27 Atunci voi constata că El îmi susţine cauza! Îl voi vedea cu ochii mei; şi nu mă va trata ca pe un străin! Inima doreşte intens în mine ca acest lucru să se întâmple! 28 Atunci veţi spune: «De ce îl urmăream?» Şi astfel, baza adevărului (despre această situaţie) va fi găsită în mine. 29 Feriţi-vă de sabie; pentru că mânia conduce la pedeapsa executată cu sabia; şi se va întâmpla aşa ca să ştiţi că există o judecată!”