1 Într-o altă zi, fiii lui Dumnezeu au venit în prezenţa lui Iahve. Între cei care veniseră acolo, era şi Satan. 2 Atunci Iahve l-a întrebat: „De unde vii?” Satan I-a răspuns: „Am parcurs pământul şi m-am plimbat pe el.” 3 Iahve i-a mai zis lui Satan: „L-ai văzut pe sclavul Meu care se numeşte Iov? Nu mai este nimeni ca el pe pământ! Are sufletul curat, trăieşte corect, cu frică de Dumnezeu şi evită să facă ce este rău. Chiar şi în situaţia în care a ajuns, el rămâne la fel de curat (în sufletul lui), deşi M-ai provocat să acţionez împotriva lui şi mi-ai propus să îl distrug fără motiv!” 4 Atunci Satan I-a răspuns lui Iahve: „Piele pentru piele! Omul dă tot ce are pentru viaţa lui. 5 Acum Îţi propun să te atingi de carnea lui şi de oasele lui; şi vei vedea că Te va blestema în mod direct!” 6 Iahve i-a răspuns lui Satan: „Aprob ca el să fie la discreţia ta. Dar să nu îi iei viaţa!” 7 Satan a plecat din prezenţa lui Iahve şi a făcut ca Iov să aibă pe toată suprafaţa corpului lui nişte bube dureroase. Ele erau pe el începând din talpa piciorului şi până în partea de sus a capului. 8 Iov a luat un ciob de argilă arsă, se scărpina cu el şi stătea în cenuşă. 9 Atunci soţia lui i-a zis: „Tu încă vrei să rămâi la fel de curat (în suflet) chiar şi în această situaţie? Blestemă-L pe Dumnezeu, ca să mori (mai repede)!” 10 El i-a răspuns: „Vorbeşti ca o femeie nebună. Oare să acceptăm de la Dumnezeu numai binele şi să refuzăm răul?” În toate această situaţie, Iov nu a păcătuit deloc prin vorbele lui. 11 Trei dintre prietenii lui Iov – care se numeau Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naamat – au auzit despre dezastrul care a venit împotriva lui; şi au decis să meargă împreună la el ca să îl susţină moral, intenţionând să îl încurajeze. 12 Când au privit de la distanţă spre el, l-au recunoscut cu mare dificultate. Ei au început să îl compătimească şi să plângă. Şi-au rupt hainele subţiri şi lungi pe care le purtau şi şi-au pus praf de pământ pe cap. 13 Au stat pe pământ şapte zile şi şapte nopţi. Ei nu au pronunţat atunci niciun cuvânt – pentru că vedeau cât de mare era durerea lui Iov.