1 Toţi israelienii s-au adunat începând cu cei din teritoriile locuite de urmaşii lui Dan până la Beer-Şeba şi până în zona Ghiladului. Astfel, ei au venit împreună ca un singur om, înaintea lui Iahve, la Miţpa. 2 Veniseră acolo şi conducătorii întregului popor – ai tuturor triburilor lui Israel. Ei erau prezenţi în adunarea poporului lui Dumnezeu. Se adunaseră acolo patru sute de mii de persoane. 3 Beniamiţii au auzit că israelienii s-au strâns la Miţpa. Israelienii au zis: „Spuneţi-ne cum s-a întâmplat această nedreptate!” 4 Atunci, levitul – bărbatul acelei femei care fusese omorâtă – le-a vorbit astfel: „Eu şi concubina mea intrasem în Ghiva, care aparţine de proprietatea urmaşilor lui Beniamin, ca să rămânem noaptea acolo. 5 Dar locuitorii Ghivei au venit împotriva mea, au înconjurat noaptea casa în care eram şi au vrut să mă omoare. Ei mi-au dezonorat concubina până când a murit. 6 Atunci am luat-o şi am tăiat-o în bucăţi, pe care le-am trimis prin toată ţara moştenită de Israel. Am procedat aşa pentru că ce au făcut ei, este o nedreptate şi un lucru oribil în Israel. 7 Observ că toţi cei care aţi venit aici, sunteţi israelieni. Deci discutaţi şi daţi un verdict acum!” 8 Poporul a luat o decizie; şi a zis: „Niciunul dintre noi nu va pleca! Nimeni nu se va întoarce la locuinţa lui! 9 Acesta este planul pentru oraşul Ghiva: îl vom ataca în forţă mergând să luptăm împotriva lui în ordinea în care se va decide prin tragere la sorţi! 10 Dintre toate triburile lui Israel, vom lua zece bărbaţi din o sută, apoi o sută din o mie şi o mie din zece mii. Aceştia vor transporta provizii pentru popor. Apoi, când se vor întoarce ei (cu alimentele de care avem nevoie), vom pedepsi Ghiva locuită de urmaşii lui Beniamin. Vom proceda cu ei conform nedreptăţii pe care au comis-o în Israel!” 11 Israelienii s-au unit şi au venit împreună împotriva oraşului. 12 Conducătorii triburilor lui Israel au trimis nişte bărbaţi printre toate familiile urmaşilor lui Beniamin, ca să le spună: „Ce înseamnă această nedreptate care a fost comisă printre voi? 13 Aduceţi-i acum pe acei oameni păcătoşi, care sunt printre voi în Ghiva, ca să îi omorâm! Vom distruge astfel răul din mijlocul lui Israel!” Dar beniamiţii nu au vrut să asculte ce le spuneau fraţii lor israelieni. 14 Ei s-au adunat din oraşele lor la Ghiva; şi s-au pregătit să lupte împotriva celorlalţi israelieni. 15 În acea zi s-au mobilizat douăzeci şi şase de mii de luptători beniamiţi, în afară de locuitorii Ghivei, care erau şapte sute de oameni pregătiţi de război. 16 În toată această mulţime de oameni, existau şapte sute de bărbaţi foarte capabili. Toţi aceştia erau stângaci. Atunci când trăgeau cu praştia, ei puteau lovi cu mare precizie chiar şi un fir de păr, fără să îşi rateze ţinta. 17 Mulţimea bărbaţilor lui Israel care se adunaseră ca să lupte împotriva urmaşilor lui Beniamin, era formată din patru sute de mii de luptători înarmaţi. 18 Ei au plecat repede la Betel. Acolo, israelienii L-au întrebat pe Dumnezeu, zicând: „Care dintre noi să înceapă atacul împotriva beniamiţilor?” Iahve le-a răspuns: „Să înceapă lupta urmaşii lui Iuda!” 19 Dimineaţa, israelienii au plecat şi şi-au stabilit tabăra lângă Ghiva. 20 Apoi au venit să se lupte cu beniamiţii şi şi-au ocupat poziţiile de luptă înaintea Ghivei. 21 Beniamiţii au ieşit din Ghiva şi au omorât în acea zi douăzeci şi două de mii de israelieni. 22 Atunci israelienii s-au încurajat şi s-au aşezat din nou în linie pentru un nou atac, în locul în care îl începuseră în prima zi. 23 Între timp, israelienii se duseseră să plângă înaintea lui Iahve până seara. L-au întrebat atunci din nou pe Iahve, zicându-I: „Să plecăm iar să luptăm împotriva beniamiţilor care sunt fraţii noştri?” Iahve le-a răspuns: „Înaintaţi împotriva lor!” 24 Astfel, israelienii au înaintat şi a doua zi împotriva beniamiţilor. 25 Dar şi atunci, beniamiţii din Ghiva au venit împotriva lor; şi au omorât optsprezece mii de luptători înarmaţi. 26 Atunci, tot acel popor al israelienilor s-a dus la Betel; şi au început să plângă acolo. În acea zi au rămas la Betel, în prezenţa lui Iahve, până seara; şi au adus înaintea lui Iahve animale pe care le-au ars integral, împreună cu sacrificii de pace. 27 Israelienii L-au întrebat pe Iahve în acele zile când Cufărul Legământului cu Dumnezeu era acolo. 28 Fineas – fiul lui Elazar – fiul lui Aaron, slujea înaintea ei. Atunci israelienii I-au zis (lui Iahve): „Să plecăm din nou la luptă împotriva fraţilor noştri, sau să ne oprim?” Iahve le-a răspuns: „Duceţi-vă; pentru că mâine îi voi face să ajungă la discreţia voastră!” 29 Atunci israelienii au pus nişte oameni să stea ascunşi în spatele oraşului Ghiva. 30 A treia zi, israelienii au venit să lupte împotriva beniamiţilor şi s-au aşezat înaintea Ghivei – la fel ca înainte. 31 Beniamiţii care au ieşit (din Ghiva), au urmărit poporul; şi astfel, au fost determinaţi să se depărteze de oraş. Au început să lovească poporul şi să îi omoare oamenii ca în celelalte confruntări, luptând pe cele două drumuri care erau mai late: unul ducea spre Betel şi celălalt spre Ghiva. Ei s-au luptat şi în câmpie. Au omorât aproape treizeci de israelieni. 32 Beniamiţii ziceau: „Priviţi-i cum cad învinşi în faţa noastră ca în celelalte ocazii!” Dar israelienii ziceau: „Să fugim şi să îi îndepărtăm de oraş, spre drumurile late!” 33 Israelienii au fugit fiecare de pe poziţiile lor; şi s-au regrupat la Baal-Tamar. Atunci, israelienii care stăteau ascunşi, au venit în forţă din locul în care stătuseră: de la vest de Ghiva. 34 Au înaintat împotriva Ghivei zece mii de oameni din tot Israelul. Ei erau antrenaţi în mod special ca să lupte. Confruntarea a fost foarte dură; şi beniamiţii nici nu îşi imaginau dezastrul care va veni împotriva lor. 35 Iahve i-a distrus pe beniamiţi din faţa lui Israel. Astfel, israelienii au omorât în acea zi douăzeci şi cinci de mii o sută de beniamiţi. 36 Beniamiţii au înţeles că au fost învinşi. Atunci când israelienii s-au lăsat urmăriţi de beniamiţii, ei s-au bazat pe oamenii care fuseseră puşi să stea ascunşi în apropierea Ghivei. 37 Cei care stătuseră ascunşi acolo, au înaintat repede împotriva Ghivei, au venit în forţă împotriva ei şi au omorât cu sabia pe toţi cei care mai erau din oraş. 38 Semnul pe care ceilalţi israelieni îl stabiliseră cu cei care stăteau ascunşi, era că ei vor înălţa în oraş un nor mare de fum. 39 Doar atunci ar fi trebuit să se întoarcă în luptă bărbaţii lui Israel. Beniamiţii începuseră să lovească (pe ceilalţi israelieni); şi pentru că numărul celor omorâţi era aproape de treizeci de oameni, ei îşi ziceau: „Suntem siguri că sunt distruşi din faţa noastră ca în prima luptă!” 40 Dar când coloana de fum a început să se înalţe din oraş, beniamiţii au privit înapoi; şi au văzut fumul care se ridica spre cer din întregul oraş. 41 Abia atunci s-au întors israelienii în luptă (împotriva beniamiţilor). Când au văzut dezastrul care îi aştepta, beniamiţii au intrat în panică. 42 Au fugit din faţa israelienilor spre drumul care conduce în deşert; dar nu au putut scăpa de luptă. Israelienii care ieşeau din oraş i-au omorât chiar acolo. 43 I-au înconjurat pe beniamiţi, i-au urmărit permanent şi i-au distrus până în faţa Ghevei, spre Est. 44 Au fost omorâţi astfel optsprezece mii de beniamiţi. Toţi aceştia fuseseră luptători remarcabili. 45 Unii au fugit şi au reuşit să scape, ajungând în deşert, la stânca Rimon. Israelienii au omorât pe drumurile mari cinci mii dintre ei. Pe alţii i-au urmărit până la Ghidom, omorând astfel încă două mii de oameni. 46 În total, numărul beniamiţilor care au murit în acea zi, a fost de douăzeci şi cinci de mii de luptători. 47 Dintre cei care şi-au salvat viaţa fugind în deşert, la stânca Rimon, au mai rămas şase sute de oameni. Ei au locuit lângă stânca Rimon patru luni. 48 Israelienii s-au întors spre beniamiţi şi au omorât cu sabia pe cei care (mai) erau în toate oraşele lor, împreună tot ce au găsit în ele: atât oameni, cât şi animale. Au dat foc tuturor acestor oraşe pe care le-au găsit în drumul lor.