1 Abimelec – fiul lui Ierub-Baal – s-a dus la Şehem, unde erau rudele lui din partea mamei. El le-a vorbit atât lor, cât şi celorlalţi care formau clanul bunicului lui: 2 „Vă rog să spuneţi în auzul tuturor locuitorilor din Şehem: «Ce este mai bine pentru voi: să vă guverneze şaptezeci de bărbaţi – adică toţi fiii lui Ierub-Baal –, sau să vă conducă un singur bărbat? Şi amintiţi-vă că oasele noastre şi carnea noastră au origine comună!»” 3 Unchii lui au vorbit pentru el, spunând toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor din Şehem. Atunci ei l-au acceptat în inima lor pe Abimelec; pentru că îşi ziceau: „Este fratele nostru!” 4 I-au dat lui Abimelec şaptezeci de şecheli de argint din templul lui Baal-Berit. El i-a luat şi a plătit cu ei nişte bărbaţi care nu respectau niciun principiu moral. 5 Apoi a venit (cu ei) la familia tatălui lui – în Ofra – şi şi-a omorât toţi fraţii pe o singură piatră. Cei omorâţi erau şaptezeci de bărbaţi – toţi fii ai lui Ierub-Baal. Dar Iotam – fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal – a scăpat, pentru că se ascunsese. 6 Apoi, toţi locuitorii din Şehem şi din Bet-Milo s-au adunat şi au venit să îl desemneze pe Abimelec ca rege lângă terebintul din apropierea stâlpului de la Şehem. 7 Când a auzit Iotam despre acest lucru, s-a dus şi a stat pe vârful muntelui Garizim. De-acolo, le-a strigat astfel: „Locuitori ai Şehemului, ascultaţi-mă! Şi Dumnezeu să vă asculte răspunsul pe care mi-l veţi da! 8 Copacii au plecat să îşi desemneze un rege care să îi guverneze; şi i-au zis măslinului: «Vino să fii regele nostru!» 9 Dar măslinul le-a răspuns: «Să îmi abandonez eu uleiul care onorează atât pe Dumnezeu cât şi pe oameni – doar ca să fiu regele copacilor?» 10 Apoi copacii i-au zis smochinului: «Fii tu regele nostru!» 11 Dar smochinul le-a răspuns: «Să îmi abandonez eu dulceaţa şi gustoasele mele fructe – doar ca să fiu rege între copaci?» 12 Atunci copacii i-au zis viţei-de-vie: «Vino tu şi fi regele nostru!» 13 Dar ea le-a răspuns: «Să îmi abandonez eu mustul care produce bucurie zeilor şi oamenilor – doar ca să devin rege în lumea copacilor?» 14 La final, toţi copacii i-au zis tufişului de mărăcini: «Fii tu regele nostru!» 15 Tufişul de mărăcini le-a răspuns copacilor: «Dacă vreţi în mod real să mă desemnaţi ca rege al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă (toţi) la umbra mea. Dar dacă nu acceptaţi această condiţie, să iasă foc din acest tufiş şi să ardă până la dispariţie cedrii Libanului!» 16 Oare aţi procedat în mod corect şi aţi demonstrat respect atunci când l-aţi făcut rege pe Abimelec? V-aţi comportat bine faţă de Ierub-Baal? Aţi acţionat just faţă de familia lui? Şi oare i-aţi făcut aşa cum merita? 17 Tatăl meu s-a luptat pentru voi! El şi-a riscat viaţa şi v-a eliberat de dominaţia lui Midian. 18 Dar voi aţi acţionat astăzi (tocmai) împotriva familiei tatălui meu; şi i-aţi omorât pe cei şaptezeci de fii ai lui, pe o singură piatră! Apoi l-aţi desemnat ca rege al locuitorilor Şehemului pe Abimelec care este fiul servitoarei lui. Şi aţi procedat aşa doar pentru că el este fratele vostru! 19 Dacă aţi acţionat astăzi cu recunoştinţă şi în mod corect faţă de Ierub-Baal şi faţă de familia lui, atunci bucuraţi-vă de Abimelec! Şi Abimelec să se bucure de voi! 20 Dar dacă nu se întâmplă acest lucru, să iasă foc din Abimelec şi să îi consume pe locuitorii din Şehem şi din Milo! Să iasă foc şi din locuitorii Şehemului, ca şi din cei care locuiesc în Bet-Milo – ca să îl consume pe Abimelec!” 21 Apoi Iotam a fugit. A reuşit astfel să se salveze; şi s-a dus la Beer, unde a locuit departe de faţa fratelui lui numit Abimelec. 22 De trei ani, Israel era condus de Abimelec. 23 Dumnezeu a trimis un spirit rău care a produs disensiuni între Abimelec şi locuitorii Şehemului; şi astfel, locuitorii Şehemului l-au trădat pe Abimelec. 24 S-a întâmplat aşa pentru ca să fie răzbunată nedreptatea comisă faţă de cei şaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal. Astfel, fratele lor numit Abimelec urma să plătească pentru vărsarea sângelui acelora pe care i-a omorât. În acelaşi timp, pedeapsa trebuia să vină şi împotriva locuitorilor din Şehem, care l-au ajutat pe Abimelec să îşi omoare fraţii. 25 Locuitorii din Şehem puseseră pe vârfurile munţilor nişte oameni care stăteau ascunşi acolo; şi îi jefuiau pe cei care treceau pe lângă ei pe acel drum. Abimelec a fost informat despre acest lucru. 26 Gaal – fiul lui Ebed – a venit în Şehem. Atunci locuitorii oraşului au avut speranţă că el îi va elibera. 27 Gaal şi oamenii lui s-au dus la câmp, le-au cules viile şi au pus strugurii în teasc. Apoi au organizat un banchet. Au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut şi l-au blestemat pe Abimelec! 28 Gaal – fiul lui Ebed – zicea: „Cine este Abimelec şi cine este Şehem ca să îi slujim? Oare nu este el fiul lui Ierub-Baal? Iar Zebul este reprezentantul lui! E mai bine să fiţi sclavii oamenilor lui Hamor – tatăl lui Şehem! De ce să îi fim sclavi lui Abimelec? 29 Ah, dacă ar exista cineva care să îi determine pe aceşti oameni să accepte să stea sub autoritatea mea! Aş răsturna pe Abimelec! Şi i-aş spune lui Abimelec: «Adună-ţi armata şi vino să ne luptăm!»” 30 Zebul – conducătorul oraşului – a auzit ce spunea Gaal – fiul lui Ebed; şi i s-a declanşat mânia. 31 Atunci a trimis în secret nişte oameni la Abimelec, ca să îi spună: „Gaal – fiul lui Ebed – a venit împreună cu fraţii lui la Şehem; şi instigă oamenii oraşului la revoltă împotriva ta! 32 Deplasează-te noaptea împreună cu poporul care este cu tine; şi stai ascuns în câmp! 33 Apoi să pleci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, şi să vii în forţă împotriva oraşului! Când Gaal şi poporul care este cu el vor veni împotriva ta, să procedezi cu ei aşa cum vei avea oportunitatea!” 34 Abimelec şi tot poporul care era cu el, s-au sculat noaptea şi au stat ascunşi în patru grupuri lângă Şehem. 35 Când Gaal – fiul lui Ebed – a ieşit din oraş şi a stat în faţa porţii lui, Abimelec şi poporul care era cu el au ieşit din locul în care stătuseră ascunşi. 36 Când a observat poporul (venind spre oraş), Gaal i-a zis lui Zebul: „Văd un popor care coboară de pe vârfurile munţilor!” Zebul i-a răspuns: „Ce vezi, este umbra munţilor; nu sunt oameni!” 37 Dar Gaal a zis din nou: „Este chiar un popor care coboară dinspre părţile înalte ale ţării; şi un grup vine pe drumul care conduce spre stejarul ghicitorilor!” 38 Atunci Zebul i-a zis: „Unde îţi este acum curajul pe care îl aveai când ziceai: «Cine este Abimelec, ca să îi slujim?»? Oare nu este acesta tocmai poporul pe care l-ai desconsiderat? Acum, du-te şi luptă-te cu el!” 39 Gaal a înaintat în faţa locuitorilor din Şehem; şi s-a luptat cu Abimelec. 40 Acesta l-a urmărit; dar Gaal a reuşit să fugă din faţa lui. Mulţi oameni au căzut omorâţi până în apropiere de poarta oraşului. 41 Apoi Abimelec a rămas în Aruma; iar Zebul i-a alungat pe Gaal şi pe rudele lui. Astfel, niciunul dintre ei nu a mai rămas în Şehem. 42 A doua zi, Abimelec a fost anunţat că poporul a ieşit la câmp. 43 Atunci el şi-a luat oamenii, i-a împărţit în trei grupuri şi a stat ascuns în câmp. După ce s-a uitat şi a văzut că poporul ieşise din oraş, a început lupta împotriva lui, atacându-l. 44 Abimelec a înaintat împreună cu grupurile care erau cu el; şi au ajuns până în apropiere de poarta oraşului. Două dintre grupurile care erau cu el, au venit în forţă împotriva tuturor celor care erau pe câmp; şi i-au omorât. 45 Abimelec s-a luptat împotriva oraşului toată ziua. După ce l-au cucerit şi au omorât poporul care era în el, au dărâmat oraşul şi au presărat sare peste ruinele lui. 46 Când au auzit acest lucru, toţi locuitorii turnului Şehemului au intrat (să se adăpostească) într-o zonă de refugiu din templul lui El-Berit. 47 Abimelec a fost informat că toţi locuitorii turnului Şehemului s-au adăpostit acolo. 48 Atunci Abimelec şi tot poporul care era cu el, a urcat pe muntele Ţalmon. Apoi Abimelec a luat în mână un topor, a tăiat o creangă dintr-un copac şi a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Aţi văzut ce am făcut eu. Faceţi şi voi la fel!” 49 Fiecare bărbat care era cu el, a tăiat câte o creangă. Apoi l-au urmat pe Abimelec. Au aruncat crengile peste acea fortăreaţă de refugiu şi i-au dat foc. Ea a ars împreună cu oamenii care erau înăuntru. Aşa au murit toţi locuitorii din turnul Şehemului. Fuseseră aproape o mie de persoane – atât bărbaţi, cât şi femei. 50 Apoi Abimelec a înaintat împotriva Tebeţului. L-a înconjurat şi l-a cucerit. 51 În mijlocul oraşului exista un turn fortificat. Locuitorii oraşului – atât bărbaţi cât şi femei – fugiseră acolo. Ei se încuiaseră înăuntru şi se urcaseră pe acoperişul turnului. 52 Abimelec a ajuns până la turn şi l-a înconjurat. Când s-a apropiat de uşa turnului ca să îi dea foc, 53 o femeie a aruncat o piatră de moară care a căzut pe capul lui Abimelec; şi i l-a crăpat. 54 Atunci el l-a chemat repede pe cel care îi transporta armele; şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă; să nu oferim ocazia să se zică despre mine că m-a omorât o femeie!” Atunci slujitorul lui a înfipt sabia în el. Aşa a murit Abimelec. 55 Când au văzut israelienii că Abimelec a murit, au plecat fiecare la casele lor. 56 Astfel, Dumnezeu a făcut să vină împotriva lui Abimelec răul pe care acesta îl făcuse tatălui lui atunci când şi-a omorât pe cei şaptezeci de fraţi. 57 Dumnezeu a întors împotriva capului locuitorilor din Şehem, tot răul făcut de aceştia. Astfel a venit împotriva lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.