1 Iona s-a rugat lui Dumnezeului lui numit Iahve – din stomacul peştelui. 2 Relatând ulterior ce s-a întâmplat acolo, el a zis: „În situaţia mea care era fără rezolvare, L-am chemat pe Iahve. Şi (surprinzător!) El mi-a răspuns!” „Am strigat după ajutor (Doamne); şi Tu m-ai ascultat! 3 Am fost aruncat de Tine în adânc – în inima mărilor… Am fost înconjurat de curenţii de apă; şi toate valurile Tale treceau peste mine. 4 Ziceam că nu accepţi să mă mai vezi; şi niciodată nu voi mai putea să privesc sfântul Tău templu. 5 Apele care erau în jurul meu ameninţau să îmi ai viaţa. În adâncul care mă înconjura, algele se înfăşuraseră în jurul capului meu. 6 Coborâsem până la baza munţilor; şi zăvoarele pământului intenţionau să mă ţină încuiat pentru totdeauna. Dar Tu, Doamne – Cel care eşti Dumnezeul meu – mi-ai salvat viaţa din mormânt! 7 Când sufletul meu era disperat, mi-am amintit de Iahve; şi rugăciunea mea a ajuns până la Tine, în sfântul Tău templu! 8 Cei care se ataşează de idolii fără valoare, îşi anulează accesul de mila divină! 9 Dar eu Îţi voi oferi sacrificii strigând de bucurie! Şi îmi voi respecta promisiunile făcute cu jurământ! Salvarea vine de la Iahve!” 10 Iahve a vorbit peştelui; şi acesta a făcut ce i-a spus El, vărsându-l pe Iona lângă mal.