1 Vă asigur că cine nu intră în staul pe poartă ci sare prin alt loc, este un hoţ şi un tâlhar. 2 Dar păstorul este cel care intră pe poartă. 3 Portarul îi deschide şi oile îi aud vocea chemându-le pe nume atunci când le scoate din staul. 4 După ce a scos toate oile, merge înaintea lor şi ele merg după el, pentru că îi cunosc vocea. 5 Nu merg după un străin, ci totdeauna fug de el; pentru că nu recunosc vocea străinilor.” 6 Isus le-a spus această parabolă, a cărei semnificaţie nu au înţeles-o. 7 El le-a mai zis: „Vă asigur că Eu sunt poarta oilor. 8 Toţi cei care au venit înainte de Mine, sunt hoţi şi tâlhari; dar oile nu au ascultat de ei. 9 Eu sunt Poarta. Dacă vine cineva prin Mine, va (putea) intra, va (putea) ieşi şi va găsi păşune. 10 Hoţul vine doar să fure, să înjunghie şi să distrugă. Eu am venit ca oile să aibă o viaţă abundentă. 11 Eu sunt Bunul Păstor care îşi sacrifică viaţa pentru oi. 12 Dar cel plătit, nu este păstor; şi nici oile (pe care le are) nu sunt ale lui. În consecinţă, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge; iar lupul le răpeşte şi le dispersează. 13 Cel care este doar angajat să meargă cu oile la păscut, fuge pentru că nu este motivat să le apere. 14 Eu sunt Bunul Păstor. Eu Îmi cunosc oile şi ele Mă cunosc 15 aşa cum Mă cunoaşte Tatăl şi cum Îl cunosc Eu pe El. Eu Îmi sacrific viaţa pentru oile Mele. 16 Mai am şi alte oi care nu aparţin acestui staul. Trebuie să le aduc şi pe acelea. Ele vor asculta de vocea Mea şi va fi (doar) o turmă şi un Păstor. 17 Tatăl Mă iubeşte, pentru că Îmi dau viaţa, pentru ca apoi să o iau din nou. 18 Nimeni nu Mi-o ia cu forţa, ci o dau din proprie iniţiativă. Pot să o dau şi pot să o iau din nou. Tatăl Meu a decis acest lucru.” 19 Din cauza acestor cuvinte, s-a făcut din nou dezbinare între iudei. 20 Mulţi ziceau: „Are un demon în El; este nebun! De ce-L ascultaţi?” 21 Alţii ziceau: „Acestea nu sunt cuvinte de om demonizat. Poate un demon să îi facă pe orbi să vadă?” 22 În Ierusalim era anotimpul iernii şi se celebra Înnoirea Templului. 23 Isus Se plimba pe lângă Templu, în zona unde erau coloanele lui Solomon. 24 Iudeii L-au înconjurat şi I-au zis: „Până când ne vei ţine în tensiune? Dacă eşti Cristos, recunoaşte direct acest lucru!” 25 Isus le-a răspuns: „V-am spus şi nu credeţi. Declaraţia Mea vă este comunicată chiar prin lucrările pe care le fac în numele Tatălui Meu. 26 Dar aşa cum deja v-am spus, voi nu sunteţi dintre oile Mele; şi nu credeţi. 27 Oile Mele ascultă (de) vocea Mea. Eu le cunosc şi ele vin după Mine. 28 Eu le dau viaţa eternă; niciodată nu vor fi distruse şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. 29 Tatăl Meu care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu. 30 Eu sunt unit cu Tatăl.” 31 Atunci iudeii au luat din nou pietre ca să Îl omoare (cu ele). 32 Isus le-a zis: „V-am arătat multe lucrări bune care provin de la Tatăl Meu. Pentru care dintre acestea aruncaţi cu pietre în Mine?” 33 Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm cu pietre în Tine; ci pentru o blasfemie: Tu care eşti un om, Te declari Dumnezeu!” 34 Isus le-a răspuns: „Oare nu scrie în legea voastră «Eu am zis: ‘Sunteţi dumnezei.’»? 35 Deci Legea i-a numit «dumnezei» pe cei cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată! 36 Atunci cum puteţi să susţineţi că am blasfemiat, când Eu am fost sfinţit şi trimis în lume de Tatăl Meu? Doar pentru că am spus «Sunt Fiul lui Dumnezeu»?! 37 Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi. 38 Dar dacă le fac, ignoraţi-Mă pe Mine, dar credeţi măcar pentru că le vedeţi; ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să înţelegeţi că Tatăl este în Mine şi că Eu sunt în Tatăl!” 39 După ce au auzit aceste cuvinte, intenţionau din nou să Îl aresteze; dar El a scăpat de ei. 40 Isus S-a dus din nou la Iordan şi a rămas în locul unde botezase Ioan la început. 41 Mulţi veneau la El, zicând: „Ioan nu a făcut nicio minune; dar tot ce a spus Ioan despre acest Om, era adevărat!” 42 Şi mulţi au crezut în El în acel loc.