32
Urmează cuvântul spus lui Ieremia din partea lui Iahve în al zecelea an al (guvernării) lui Zedechia – regele lui Iuda – care era al optsprezecelea an al (guvernării) lui Nabucodonosor. În acea vreme, armata regelui Babilonului asedia Ierusalimul; iar profetul Ieremia era arestat şi ţinut în curtea închisorii palatului regal de pe teritoriul numit Iuda. Zedechia – regele celor numiţi Iuda – îl închisese acolo, spunându-i: „Te-am închis aici pentru că tu profeţeşti şi zici: «Iahve spune că dă acest oraş în mâinile regelui Babilonului; şi el îl va cuceri. Zedechia – regele celor numiţi Iuda – nu va scăpa din mâinile caldeenilor, ci este o certitudine că va fi prins de regele Babilonului, căruia îi va vorbi faţă în faţă şi pe care îl va vedea cu propriii lui ochi. Regele Babilonului îl va duce pe Zedechia în Babilon, unde va rămâne până Îmi voi aminti Eu de el. Acesta este mesajul lui Iahve. Chiar dacă vă veţi lupta împotriva caldeenilor, nu veţi reuşi (să scăpaţi de el)!»” Ieremia a zis: „Cuvântul lui Iahve mi-a vorbit astfel: «Hanamel, fiul unchiului tău numit Şalum, va veni la tine să îţi spună: ‘Cumpără terenul meu din Anatot, pentru că tu ai dreptul de răscumpărare; şi îl poţi astfel cumpăra.’»” Hanamel, fiul unchiului meu, a venit la mine, exact cum îmi spusese Iahve, în curtea închisorii; şi mi-a zis: „Te rog să cumperi terenul meu din Anatot care este situat în teritoriul locuit de urmaşii lui Beniamin; pentru că tu ai dreptul de moştenire şi de răscumpărare. Deci cumpără-l!” Am ştiut că acesta era Cuvântul lui Iahve (care mi se confirmase); deci am cumpărat de la Hanamel – care era fiul unchiului meu – terenul din Anatot; şi i-am cântărit şaptesprezece şecheli de argint (pentru el). 10 Am semnat şi am autentificat actul, am pus martori şi i-am cântărit argintul într-o cumpănă. 11 Am luat apoi actele de cumpărare, atât pe cel autentificat, în care erau termenii şi condiţiile cumpărării, cât şi pe cel neautentificat; 12 şi i le-am dat lui Baruc – fiul lui Neria care era fiul lui Mahseia – în prezenţa vărului meu numit Hanamel. Mai erau prezenţi acolo martorii care au semnat actele de cumpărare. Am făcut toate aceste lucruri în prezenţa tuturor iudeilor care erau în curtea închisorii. 13 În timp ce ei erau acolo, i-am dat lui Baruc următoarea poruncă: 14 „Iahve, Dumnezeul Armatelor, Cel care este Dumnezeul lui Israel, spune: «Ia aceste documente – atât actul de cumpărare autentificat, cât şi pe cel neautentificat – şi pune-le într-un vas de pământ, ca să se păstreze multă vreme!» 15 Dumnezeul lui Israel care se numeşte Iahve, Dumnezeul Armatelor, (vă) spune astfel: «Se vor mai cumpăra case, terenuri şi vii în această ţară.»” 16 După ce am dat lui Baruc – fiul lui Neria – actele de cumpărare pentru acel teren, m-am rugat lui Iahve astfel: 17 „Ah, Doamne, Tu eşti Stăpân (absolut) şi ai făcut atât cerul cât şi pământul cu marea Ta forţă şi cu braţul Tău întins. Nimic nu este prea dificil pentru Tine! 18 Tu demonstrezi că ai bunătate pentru mii de generaţii; dar aduci pedeapsa pentru nedreptatea părinţilor între descendenţii acestora. Tu eşti marele Dumnezeu care deţine forţa absolută. Numele Tău este Iahve, Dumnezeul Armatelor. 19 Sfaturile Tale sunt surprinzătoare şi faptele Tale demonstrează forţa pe care o ai. Ochii Tăi sunt deschişi ca să vadă cum se comportă fiii oamenilor – ca să recompensezi pe fiecare conform rezultatelor faptelor lui. 20 Tu ai făcut fapte semnificative şi minuni pe teritoriul Egiptului; şi ai continuat să le faci până în astăzi – atât în Israel, cât şi în întreaga lume – şi Ţi-ai făcut un nume aşa cum este astăzi! 21 L-ai scos pe poporul Tău – pe Israel – de pe teritoriul Egiptului, făcând fapte semnificative şi minuni, acţionând cu mâna ta în (mare) forţă. Cu braţul întins, Tu ai lucrat şi ai produs (între egipteni) o mare frică. 22 Tu le-ai dat acest teritoriu despre care ai promis cu jurământ strămoşilor lor că li-l vei da. El este o ţară în care curge lapte şi miere. 23 Astfel, ei au venit şi au luat-o în proprietatea lor; dar nu au ascultat de ce le-ai cerut Tu şi nu au respectat legea Ta. Ei nu au făcut nimic din tot ce le-ai poruncit să facă. Atunci ai trimis împotriva lor toate aceste dezastre. 24 Acum observăm cum se înalţă rampe de asalt împotriva oraşului, ca să fie cucerit! Din cauza sabiei, a foametei şi a epidemiei, oraşul va capitula în faţa caldeenilor care îl atacă. Ce ai spus Tu, s-a întâmplat – aşa cum vezi Tu personal. 25 Doamne, Tu care eşti Stăpân (absolut), mi-ai zis: «Cumpără-ţi cu argint un teren şi pune martori!»; dar eu văd că oraşul ajunge la discreţia caldeenilor!” 26 Atunci Cuvântul lui Iahve a venit la Ieremia şi i-a zis: 27 „Eu sunt Iahve – Dumnezeul oricărei creaturi. Este ceva prea dificil (de făcut) pentru Mine? 28 Pentru că Mie nu Îmi este nimic imposibil, Iahve îţi vorbeşte astfel: «Dau acest oraş să ajungă la discreţia caldeenilor şi să fie asediat de Nabucodonosor, regele Babilonului. Ei îl vor cuceri. 29 Caldeenii care luptă împotriva acestui oraş, vor intra, îi vor da foc şi îl vor distruge prin ardere. Vor incendia toate casele pe acoperişul cărora poporul a ars tămâie pentru Baal şi unde el a turnat sacrificii de băutură în cinstea altor (dumne)zei ca să Mă mânie. 30 Israelienii şi cei din teritoriul numit Iuda au făcut numai rău înaintea ochilor Mei – încă din tinereţea lor. Israelienii M-au mâniat permanent prin lucrările făcute de mâinile lor. Aceste este mesajul lui Iahve. 31 Din ziua când a fost construit şi până astăzi, acest oraş nu a încetat să Îmi provoace mânia şi pedeapsa distrugătoare. Din această cauză, trebuie să îl alung din faţa Mea. 32 Israelienii şi cei din teritoriul numit Iuda M-au provocat la mânie prin tot răul pe care l-au comis – atât ei împreună cu regii şi conducătorii lor, cât şi preoţii şi profeţii lor împreună cu oamenii numiţi Iuda şi cu locuitorii Ierusalimului. 33 S-au întors cu spatele la Mine şi nu cu faţa. I-am învăţat mereu; dar nu au ascultat şi nu au fost receptivi la nimic. 34 Şi-au pus idolii lor oribili în casa peste care este chemat numele Meu; şi au profanat-o. 35 Au construit înălţimi lui Baal în valea Ben-Hinom – ca să îşi treacă fiii şi fiicele prin foc în cinstea lui Moleh – lucru pe care nu Eu li-l poruncisem. Eu nici nu Îmi imaginasem că ei vor comite asemenea fapte oribile care au provocat pe cei numiţi Iuda să păcătuiască!» 36 Acum, Dumnezeul lui Israel care se numeşte Iahve, vorbeşte astfel pentru acest oraş despre care voi ziceţi că va ajunge la discreţia regelui Babilonului prin sabie, prin foamete şi epidemie: 37 «Să ştiţi că îi voi aduna din toate ţările unde i-am alungat când se declanşase mânia, violenţa şi marea Mea supărare. Îi voi aduce înapoi în acest loc şi îi voi ajuta să locuiască protejaţi de pericole. 38 Ei vor fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul lor. 39 Le voi da o singură inimă şi un singur drum – ca să se teamă de Mine tot timpul, favorizându-şi astfel fericirea lor şi a copiilor lor. 40 Voi ratifica cu ei un legământ etern. Nu voi înceta să le fac bine; şi voi pune frica de Mine în interiorul lor, ca să nu se mai îndepărteze de Mine! 41 Mă voi bucura să le fac bine; şi îi voi planta în mod real în această ţară din toată inima Mea şi cu tot sufletul Meu.» 42 Iahve vorbeşte astfel: «Aşa cum am adus peste acest popor toate aceste mari dezastre, la fel voi aduce peste el tot binele pe care îl promit. 43 Se vor cumpăra din nou terenuri în această ţară despre care ziceţi că a devenit o zonă imposibil de locuit – fără oameni şi fără animale – pentru că a fost cucerită şi devastată de caldeeni. 44 Se vor cumpăra din nou terenuri pe argint. Se vor semna acte; şi martorii vor fi prezenţi la autentificarea lor în teritoriul urmaşilor lui Beniamin, în jurul Ierusalimului, în oraşele teritoriului numit Iuda, în oraşele de la munte, în cele din zona deluroasă şi în cele din Neghev – pentru că le voi aduce înapoi captivii! Aceasta este promisiunea lui Iahve!»”