1 Zedechia avea vârsta de douăzeci şi unu de ani când a devenit rege; şi a guvernat la Ierusalim pentru unsprezece ani. Mama lui se numea Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna. 2 El a făcut ce este rău înaintea lui Iahve – exact cum făcuse şi Iehoiachim. 3 Din cauza mâniei lui Iahve s-au întâmplat aceste lucruri în Ierusalim şi în teritoriul numit Iuda. Iahve le-a alungat până la urmă din prezenţa Sa. Zedechia s-a revoltat împotriva regelui Babilonului. 4 În al nouălea an al guvernării lui Zedechia, în a zecea zi din a zecea lună, Nabucodonosor – regele Babilonului – a înaintat împotriva Ierusalimului cu toată armata lui. Ei şi-au stabilit tabăra înaintea oraşului; şi au construit în jurul lui locuri speciale de intensificare a atacului. 5 Oraşul a fost în stare de asediu până în al unsprezecelea an al guvernării regelui Zedechia. 6 În a noua zi din a patra lună, foametea din oraş a devenit atât de intensă, încât poporul ţării nu mai avea nimic de mâncare. 7 Atunci s-a penetrat zidul oraşului, astfel încât toţi soldaţii au fugit (prin acel loc deschis). Ei au ieşit din oraş noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri – care era lângă grădina regelui – în timp ce caldeenii înconjurau oraşul. Cei care au fugit, au mers pe drumul spre Araba. 8 Dar armata caldeenilor l-a urmărit pe regele Zedechia şi l-a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată armata lui se împrăştiase fugind de lângă el. 9 Ei l-au capturat pe rege şi l-au dus la regele Babilonului, la Ribla, în teritoriul Hamatului. Acesta a pronunţat o sentinţă împotriva lui Zedechia. 10 Acolo, la Ribla, regele Babilonului i-a înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. Tot atunci i-a înjunghiat şi pe toţi conducătorii care proveneau din teritoriul numit Iuda. 11 Apoi regele Babilonului i-a scos ochii lui Zedechia, l-a legat cu lanţuri de bronz şi l-a dus în Babilon, unde a stat în închisoare până în ziua morţii lui. 12 În a zecea zi din a cincea lună, în al nouăsprezecelea an al guvernării regelui Nabucodonosor – regele Babilonului – Nebuzaradan, comandantul gărzilor, care era în slujba regelui Babilonului, a pătruns în Ierusalim. 13 El a dat foc casei lui Iahve, palatului regelui şi tuturor caselor din Ierusalim. A incendiat toate casele mari. 14 Toată armata caldeenilor care era împreună cu comandantul gărzilor, a dărâmat toate zidurile din jurul Ierusalimului. 15 Nebuzaradan – comandantul gărzilor – a dus în captivitate o parte dintre cei mai săraci oameni, pe cei care formau poporul rămas în oraş, dezertorii care fugiseră la regele Babilonului şi restul mulţimii de oameni. 16 Totuşi Nebuzaradan – comandantul gărzilor – a lăsat în ţară câţiva oameni săraci ca să lucreze viile şi câmpurile. 17 Caldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz – care erau în casa lui Iahve – şi postamentele împreună cu „marea” de bronz care erau în casa lui Iahve; şi au dus tot bronzul la Babilon. 18 Au luat vasele, lopeţile, uneltele pentru stingerea focului, cupele, farfuriile şi toate uneltele de bronz cu care se făcea slujba. 19 Comandantul gărzilor a mai luat şi ligheanele, cădelniţele, cupele, oalele, suporturile surselor de lumină, lingurile şi cupele folosite la sacrificiile de băutură – adică tot ce era de aur sau de argint. 20 Cei doi stâlpi, „marea”, cei doisprezece boi de bronz care erau sub „mare” şi postamentele, toate aceste unelte de bronz pe care le făcuse regele Solomon pentru casa lui Iahve, aveau o greutate care nu se putea cântări. 21 Despre stâlpi se ştie că fiecare era înalt de optsprezece coţi. El avea circumferinţa de doisprezece coţi; iar grosimea unui asemenea stâlp măsura patru degete şi era gol pe interior. 22 Fiecare avea deasupra o parte ornamentală de bronz. Înălţimea unei asemenea părţi ornamentale era de cinci coţi. Avea în jurul ei o reţea şi rodii – toate fiind făcute din bronz. Al doilea stâlp, cu rodiile lui, era făcut la fel. 23 Erau nouăzeci şi şase de rodii pe fiecare parte. În total, erau o sută de rodii în jurul reţelei. 24 Comandantul gărzilor i-a luat prizonieri pe Seraia care era preotul conducător, pe Ţefania – următorul preot în rang – şi pe cei trei paznici ai porţii. 25 Din oraş a luat un conducător militar care avea în subordine luptători şi încă şapte oameni dintre consilierii regelui – pentru că şi ei fuseseră găsiţi acolo. L-a mai luat pe scribul conducătorului armatei – care recruta bărbaţi din poporul ţării – şi pe încă şaizeci de bărbaţi din acest popor care fuseseră găsiţi tot în oraş. 26 Nebuzaradan – comandantul gărzilor – i-a luat şi i-a dus la regele Babilonului, la Ribla. 27 Acolo, la Ribla, în teritoriul numit Hamat, regele Babilonului a ordonat ca aceia să fie omorâţi. Astfel a fost dus poporul numit Iuda în captivitate, departe de ţara lui. 28 Urmează precizarea numărului celor din popor duşi de Nabucodonosor în captivitate. În al şaptelea an, a dus trei mii douăzeci şi trei de iudei. 29 În al optsprezecelea an al guvernării lui Nabucodonosor, ei au dus în captivitate din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de oameni; 30 iar în al douăzeci şi treilea an al guvernării lui Nabucodonosor, Nebuzaradan – comandantul gărzilor – a mai dus în captivitate şapte sute patruzeci şi cinci de iudei. În total, au fost duşi în captivitate patru mii şase sute de oameni. 31 În al treizeci şi şaptelea an de captivitate al lui Iehoiachin – regele celor numiţi Iuda –, în a douăzeci şi cincea zi din a douăsprezecea lună, Evil-Merodac – regele Babilonului –, în primul an al guvernării lui, l-a eliberat din închisoare pe Iehoiachin, regele celor numiţi Iuda. 32 I-a vorbit cu bunătate şi i-a dat un loc de onoare deasupra celui pe care îl aveau regii care erau cu el în Babilon. 33 Iehoiachin şi-a schimbat hainele de deţinut; şi pentru tot restul vieţii lui a mâncat la masa regelui. 34 Regele Babilonului s-a îngrijit permanent de hrana zilnică a lui Iehoiachin în toate zilele vieţii lui, până în ziua morţii.