11
Când a auzit ce se întâmplase, Iabin – regele Haţorului, a trimis din partea lui nişte oameni (care solicitau ajutor) la Iobab – regele Madonului, la regele Şimronului, la regele Acşafului, la regii din regiunea de nord, care erau în zona muntoasă, în Araba, în partea de sud a Chineretului şi în zona deluroasă: la cei din Nafot-Dor, care erau în zona de vest. A mai trimis nişte reprezentanţi din partea lui în zona canaaniţilor din Est şi din Vest, ca şi în teritoriile amoriţilor, ale hitiţilor, ale periziţilor, ale iebusiţilor din munte şi ale hiviţilor de la baza Hermonului, în apropiere de Miţpa. Aceştia au plecat cu toate armatele lor, formând o foarte mare mulţime de luptători. Ei erau atât de mulţi – ca bobiţele de nisip de pe malul mării. Aveau un mare număr de cai şi care de luptă. Toţi aceşti regi au stabilit un loc de întâlnire. Astfel, ei au venit şi şi-au stabilit tabăra lângă apele Meromului, ca să se lupte cu Israel. Iahve i-a zis lui Iosua: „Nu tremura înaintea lor; pentru că mâine, la această oră, îi voi face pe toţi să moară în faţa lui Israel. Să le tai tendoanele cailor, şi să le dai foc carelor lor de luptă!” Iosua a venit prin surprindere împotriva lor împreună cu întreaga armată, lângă apele Meromului; şi i-au atacat rapid. Iahve i-a făcut să ajungă la discreţia lui Israel, care i-a învins. I-a urmărit până la marele Sidon, până la Misrefot-Maim şi până în valea Miţpa – în est; şi pe tot acest traseu, i-a lovit mortal. Nu a scăpat niciun supravieţuitor. Iosua a făcut aşa cum îi poruncise Iahve: a tăiat tendoanele cailor şi a ars carele de luptă. 10 Apoi Iosua s-a întors, a cucerit Haţorul şi i-a omorât regele cu sabia. În acele vremuri, Haţorul era capitala tuturor acestor regate. 11 Au distrus întreaga populaţie care era în el, tăind-o cu sabia. Nu au lăsat nimic din ce avea suflare de viaţă; şi au dat foc oraşului. 12 Iosua a învins toate oraşele acestor regi, tăindu-le populaţia cu sabia. În fiecare caz, odată cu oamenii (obişnuiţi) din oraşe, el a omorât şi pe regii lor. Le-a distrus total, exact cum poruncise Moise, sclavul lui Iahve. 13 Totuşi, Israel nu a ars niciunul dintre oraşele de pe coline, cu excepţia Haţorului care fusese ars de Iosua. 14 Israelienii au luat ca pradă toate lucrurile valoroase din acele oraşe, împreună cu toate animalele din ele. Dar ei au distrus întreaga populaţie, tăind-o cu sabia; şi nu au lăsat pe nimeni viu. 15 Iosua a făcut aşa cum îi poruncise Iahve sclavului Său numit Moise şi exact cum îi poruncise apoi Moise, lui. Nu a lăsat nimic nefăcut din tot ce îi poruncise Iahve lui Moise. 16 Iosua a cucerit astfel toată acea zonă care cuprindea: regiunea muntoasă, tot Neghevul şi tot teritoriul numit Goşen; apoi, regiunea deluroasă, Araba şi teritoriul muntos al lui Israel cu văile lui, 17 de la muntele Halac – care se înalţă spre Seir – până la Baal-Gad, în Valea Libanului, la baza muntelui Hermon. I-a învins pe toţi regii acestor teritorii, i-a capturat şi i-a omorât. 18 Războiul făcut de Iosua împotriva acestor regi, a durat mult timp. 19 Nu a existat niciun oraş care să fi reuşit să facă pace cu israelienii, cu excepţia hiviţilor care locuiau în Ghivon. Toate celelalte oraşe au fost cucerite prin luptă, 20 pentru că Iahve a permis ca locuitorii acestora să îşi împietrească inimile. Astfel, ei au intrat în război cu Israel pentru ca Iahve să îi facă să fie omorâţi fără milă şi distruşi – conform poruncii date de El lui Moise. 21 În aceeaşi perioadă de timp, Iosua i-a atacat şi i-a distrus chiar şi pe anachiţii din munţi. Ei locuiau în Hebron, în Debir, în Anab şi în toate teritoriile muntoase ale lui Iuda, ca şi în toată regiunea muntoasă a lui Israel. Anachiţii au fost distruşi împreună cu oraşele lor. 22 Nu a supravieţuit nici măcar un anachit, cu excepţia celor care au rămas în Gaza, în Gat şi în Aşdod. 23 Astfel, Iosua a cucerit întreaga ţară (promisă), exact cum îi spusese Iahve lui Moise. Iosua i-a dat-o ca moştenire lui Israel, împărţind-o conform numărului celor care formau triburile lui. Apoi ţara s-a odihnit, pentru că războiul încetase.