1 În afară de fiica faraonului, Solomon a mai avut şi a iubit multe femei străine: moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hitite. 2 Ele erau dintre popoarele despre care Iahve le poruncise israelienilor: „Să nu vă căsătoriţi cu ele; pentru că în mod cert, acestea vă vor întoarce inimile spre (dumne)zeii lor!” Dar Solomon s-a alipit de zeii lor şi i-a iubit. 3 El avea ca soţii şapte sute de prinţese şi trei sute de concubine; iar soţiile lui i-au pervertit inima. 4 Când Solomon a îmbătrânit, soţiile lui i-au întors inima spre alţi (dumne)zei. Astfel, inima lui nu a mai fost în totalitate a Dumnezeului lui numit Iahve, aşa cum fusese inima tatălui lui, David. 5 El i-a slujit lui Aştoret, zeiţa sidonienilor şi lui Moleh, oribilul zeu al amoniţilor. 6 Solomon a făcut ce este rău înaintea lui Iahve şi nu L-a urmat în totalitate pe Iahve ca tatăl lui – ca David. 7 Solomon a construit pe muntele din faţa Ierusalimului o înălţime pentru Chemoş, oribilul zeu al moabiţilor, şi pentru Moleh, oribilul zeu al amoniţilor. 8 Aşa a făcut pentru toate soţiile lui străine care ardeau tămâie şi care aduceau sacrificii zeilor lor. 9 Iahve s-a mâniat pe Solomon pentru că îşi îndepărtase inima de El – de Dumnezeul lui Israel – care i Se revelase de două ori. 10 El îi poruncise să nu slujească altor (dumne)zei; dar Solomon nu s-a conformat poruncii lui Iahve. 11 Atunci El i-a spus lui Solomon: „Pentru că ai făcut acest lucru şi nu ai respectat legământul Meu şi legile Mele pe care ţi le-am dat, voi smulge regatul de la tine şi îl voi da slujitorului tău! 12 Dar nu voi face acest lucru în timpul vieţii tale, din cauza tatălui tău – David; ci îl voi smulge din mâna fiului tău! 13 Totuşi nu voi smulge întregul regat de la el, ci îi voi lăsa fiului tău un trib – din cauza sclavului Meu numit David şi a Ierusalimului pe care l-am ales!” 14 Apoi Iahve a făcut să existe un duşman împotriva lui Solomon. El l-a adus astfel pe edomitul Hadad care era descendent al regilor Edomului. 15 În timpul guvernării lui David, Ioab – conducătorul armatei –, mergând să îi înmormânteze pe cei morţi, i-a omorât pe toţi bărbaţii din Edom. 16 Ioab şi tot Israelul au rămas acolo pentru şase luni, până i-au omorât pe toţi bărbaţii din Edom. 17 Dar Hadad fugise în Egipt; şi împreună cu el plecaseră câţiva edomiţi dintre slujitorii tatălui lui. Atunci, Hadad era doar un copil. 18 Ei plecaseră din Midian şi se duseseră în Paran. Din Paran au luat cu ei nişte bărbaţi şi s-au dus în Egipt, la faraon, monarhul Egiptului. Acela i-a dat lui Hadad o casă, un teren agricol şi a îngrijit de hrana lui. 19 Hadad a fost atât de agreat de faraon, încât i-a dat-o ca soţie pe sora soţiei lui – pe regina Tahpenes. 20 Sora reginei Tahpenes i-a născut un fiu care a fost numit Ghenubat. Pe acesta, Tahpenes l-a crescut la curtea faraonului. Ghenubat a locuit împreună cu fiii faraonului în palatul acestuia. 21 În timp ce era în Egipt, Hadad a fost informat că David a adormit lângă părinţii lui şi că Ioab – conducătorul armatei – era mort. Atunci Hadad i-a zis faraonului: „Permite-mi să mă întorc în ţara mea!” 22 Faraonul l-a întrebat: „De ce vrei să te întorci în ţara ta? Ce îţi lipseşte aici la mine?” El a răspuns: „Nimic; dar permite-mi să plec!” 23 Dumnezeu a făcut să apară un alt duşman care a venit împotriva lui Solomon: pe Rezon – fiul lui Eliada – care fugise de la stăpânul lui, Hadad-Ezer, regele din Ţoba. 24 Rezon a adunat în jurul lui nişte bărbaţi. Apoi a devenit conducătorul unei bande de prădători în vremea când David i-a omorât pe cei din Ţoba. Ei s-au dus la Damasc, şi-au stabilit reşedinţa în acea localitate şi au guvernat acolo. 25 Rezon a fost un duşman al lui Israel tot timpul vieţii lui Solomon. Acţiunile lui s-au adăugat la răul pe care Hadad i l-a făcut lui Solomon. Rezon guverna în Aram; şi l-a urât pe Israel. 26 Apoi slujitorul lui Solomon – Ieroboam, fiul lui Nebat, un efraimit din Ţereda, a cărui mamă se numea Ţeruia – a complotat împotriva regelui. 27 Ocazia în care el a complotat împotriva regelui, a fost aceasta: Solomon construia Milo şi astupa spărturile oraşului tatălui lui numit David. 28 Ieroboam era un luptător remarcabil; iar când Solomon a văzut cum îşi îndeplinea slujba acest tânăr, i-a oferit postul de supraveghetor al tuturor oamenilor din tribul lui Iosif care executau munci obligatorii. 29 În acele vremuri, Ieroboam a plecat din Ierusalim şi s-a întâlnit pe drum cu profetul Ahia din Şilo. El era îmbrăcat cu o manta nouă. Cei doi erau singuri pe câmp. 30 Atunci profetul Ahia a luat mantaua de pe el şi a rupt-o în douăsprezece bucăţi. 31 Apoi i-a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi; pentru că Iahve – Dumnezeul lui Israel – spune: «Voi rupe regatul din mâinile lui Solomon; şi îţi voi da ţie zece triburi. 32 Lui îi va rămâne (doar) un trib – din cauza sclavului Meu numit David şi având în vedere oraşul Ierusalim, pe care l-am ales dintre toate teritoriile triburilor lui Israel! 33 Voi face acest lucru pentru că M-a abandonat. Solomon s-a închinat zeiţei sidonienilor numită Aştoret, lui Chemoş – zeul moabiţilor şi lui Moleh – zeul amoniţilor. El nu a mers pe drumul indicat de Mine ca să facă ce este corect în relaţia cu Mine şi nu a respectat legile şi deciziile Mele – ca David – tatăl lui. 34 Dar nu voi lua întregul regat din mâinile lui Solomon, pentru că l-am declarat guvernator toată viaţa lui din cauza sclavului Meu numit David pe care l-am ales şi care a respectat poruncile şi legile Mele. 35 Voi lua regatul din mâinile fiului lui; şi îţi voi da ţie zece triburi. 36 Dar îi voi da (numai) un trib fiului lui – pentru ca sclavul Meu numit David să aibă permanent o lumină înaintea Mea – la Ierusalim – în oraşul pe care l-am ales ca să îmi pun numele acolo. 37 Iar pe tine te voi lua şi vei guverna în toate teritoriile unde îţi va dori sufletul! Vei fi rege al poporului (numit) Israel! 38 Dacă vei asculta de tot ce îţi voi porunci, dacă vei alege să trăieşti conform metodelor Mele şi vei face tot ce este corect în relaţia cu Mine, respectând legile şi poruncile Mele – aşa cum a făcut sclavul Meu David –, voi fi cu tine. Îţi voi face o familie stabilă – ca aceea pe care i-am făcut-o lui David – şi îţi voi da ţie pe Israel. 39 Astfel îi voi umili pe urmaşii lui David; dar acest lucru nu se va întâmpla pentru totdeauna!»” 40 Solomon a încercat să îl omoare pe Ieroboam; dar el a fugit în Egipt, la monarhul Şişac; şi a rămas acolo până când a murit Solomon. 41 Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el şi înţelepciunea pe care a avut-o, oare nu sunt scrise în „Cartea cronicilor lui Solomon”? 42 Guvernarea lui Solomon a durat patruzeci de ani la Ierusalim; şi a fost exercitată în tot teritoriul locuit de poporul Israel. 43 Solomon s-a culcat lângă părinţii lui; şi a fost înmormântat în oraşul tatălui lui numit David. Apoi, în locul lui a guvernat fiul lui numit Roboam.