1 Pentru o perioadă de trei ani, nu a mai fost niciun război între Aram şi Israel. 2 După trei ani, Iehoşafat – regele lui Iuda – s-a dus la regele lui Israel. 3 Regele lui Israel le spusese slujitorilor lui: „Ştiţi că oraşul Ramot-Ghilad este al nostru; iar noi nu facem nimic pentru a-l lua înapoi de la regele Aramului!” 4 El l-a întrebat pe Iehoşafat: „Vrei să mergi cu mine la război împotriva Ramot-Ghiladului?” Iehoşafat i-a răspuns regelui lui Israel: „Eu şi cu tine vom fi aliaţi, iar poporul meu va fi împreună cu poporul tău şi caii mei vor merge unde merg ai tăi!” 5 Dar Iehoşafat i-a mai zis regelui lui Israel: „Te rog să întrebi mai întâi Cuvântul lui Iahve.” 6 Regele lui Israel i-a adunat pe profeţi. Ei erau aproape patru sute de bărbaţi. Atunci el i-a întrebat: „Să mă duc la război împotriva Ramot-Ghiladului, sau să renunţ?” Ei i-au răspuns: „Du-te; pentru că Iahve îl va da regelui!” 7 Iehoşafat a întrebat: „Nu mai este aici niciun alt profet al lui Iahve, ca să îl putem întreba?” 8 Regele lui Israel i-a răspuns: „Mai este unul care se numeşte Micaia – fiul lui Imla – prin care-L putem întreba pe Iahve; dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun pentru mine, ci numai rău…” Iehoşafat i-a zis: „Să nu vorbească regele aşa!” 9 Atunci regele lui Israel a chemat un comandant şi i-a zis: „Adu-l aici repede pe Micaia, fiul lui Imla!” 10 Regele lui Israel şi Iehoşafat – regele lui Iuda – erau îmbrăcaţi în hainele regale şi stăteau pe câte un tron, pe locul unde se treiera, în zona din faţa porţilor Samariei; şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor. 11 Zedechia – fiul lui Chenaana – îşi făcuse nişte coarne de fier; şi spunea: „Iahve zice: «Cu aceste coarne îi vei omorî pe aramei până îi vei distruge!»” 12 Toţi ceilalţi profeţi îi făceau profeţii asemănătoare, zicând: „Atacă Ramot-Ghiladul şi învinge-l! Iahve îl va face să ajungă în mâna regelui!” 13 Mesagerul care s-a dus să îl cheme pe Micaia, i-a spus: „Toţi profeţii îi dau mesaje de aprobare regelui. Să fie şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei; şi să anunţi ceva bun!” 14 Micaia i-a răspuns: „Jur pe Iahve care este viu, că voi proclama doar ce îmi va spune El!” 15 Când a ajuns, regele l-a întrebat: „Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului, sau să renunţăm?” El i-a răspuns: „Du-te şi fi victorios; pentru că Iahve îl va face să ajungă în mâna regelui!” 16 Dar regele l-a întrebat: „De câte ori trebuie să te pun să juri că nu îmi vei spune decât adevărul în numele lui Iahve?” 17 Atunci Micaia a răspuns: „Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor; iar Iahve a zis: «Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare liniştit acasă!»” 18 Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic încurajator pentru mine, ci numai ceva rău?” 19 Micaia a mai zis: „Ascultă Cuvântul lui Iahve! L-am văzut pe Iahve stând pe tronul Său; şi toată mulţimea de fiinţe cereşti stătea în picioare lângă El, la dreapta şi la stânga Lui. 20 Atunci Iahve a întrebat: «Cine-l va înşela pe Ahab ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să moară acolo?» Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel. 21 Apoi a venit un spirit care s-a prezentat înaintea lui Iahve; şi I-a zis: «Eu îl voi înşela.» Iahve l-a întrebat: «Cum vei proceda?» 22 El a răspuns: «Mă voi duce şi voi fi un spirit de minciună în gura tuturor profeţilor lui.» Şi Iahve i-a zis: «Aşa vei reuşi să îl înşeli! Du-te şi fă cum ai zis!» 23 Deci Iahve a permis să existe un spirit de minciună în gura tuturor acestor profeţi ai tăi… Iahve a anunţat (deja) dezastrul împotriva ta!” 24 Atunci Zedechia – fiul lui Chenaana – s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis: „Pe unde a ieşit Spiritul lui Iahve din mine ca să îţi vorbească ţie (astfel)?” 25 Micaia i-a răspuns: „Vei vedea în acea zi în care vei fugi dintr-o cameră în alta ca să te ascunzi!” 26 Apoi regele lui Israel a zis: „Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon – conducătorul oraşului – şi la Ioaş, fiul regelui; 27 şi spune-le acestora că regele le zice: «Puneţi acest om în închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!»” 28 Dar Micaia a spus: „Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu a vorbit Iahve prin mine!” El a adăugat: „Voi, cei prezenţi aici, reţineţi toţi ce am spus!” 29 Regele lui Israel, împreună cu Iehoşafat – regele lui Iuda – s-au dus la Ramot-Ghilad. 30 Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza; şi voi intra în luptă îmbrăcat aşa. Dar tu îmbracă-te cu hainele tale regale.” Regele lui Israel s-a deghizat; şi s-a dus să lupte îmbrăcat astfel. 31 Regele Aramului le dăduse celor treizeci şi doi de comandanţi ai carelor lui, următorul ordin: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!” 32 Atunci când comandanţii carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Cu certitudine, acesta este regele lui Israel!” Şi s-au deplasat spre el, ca să îl atace. Atunci Iehoşafat a strigat după ajutor. 33 Dar când comandanţii carelor au observat că nu este el regele lui Israel, nu l-au mai atacat. 34 Apoi, un luptător cu arcul a tras la întâmplare; şi l-a lovit (cu o săgeată) pe regele lui Israel între zalele armurii. Regele a vorbit celui care conducea carul şi i-a dat următoarea poruncă: „Întoarce şi scoate-mă din zona de conflict; pentru că am fost rănit!” 35 Lupta s-a intensificat în acea zi, în timp ce regele (Ahab) a rămas în picioare în car, sub privirile arameilor; dar seara a murit. Sângele din rană i-a curs în interiorul carului. 36 Când a apus soarele, s-a strigat în tabără: „Fiecare să plece în oraşul lui sau în teritoriul lui!” 37 Astfel, regele (Ahab) a murit şi a fost dus la Samaria, unde l-au înmormântat. 38 Când au spălat carul într-un iaz din Samaria, au venit câinii şi i-au lins sângele; iar prostituatele s-au îmbăiat acolo cu acea apă – conform cuvântului pe care-l spusese Iahve. 39 Celelalte fapte ale lui Ahab – tot ce a făcut el, palatul de fildeş şi toate oraşele pe care le-a construit – oare nu sunt scrise în „cartea cronicilor regilor lui Israel”? 40 Ahab s-a culcat lângă părinţii lui. În locul lui a guvernat fiul lui numit Ahazia. 41 Iehoşafat – fiul lui Asa – a început să guverneze în teritoriul numit Iuda în al patrulea an al guvernării lui Ahab – regele lui Israel. 42 Iehoşafat avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege; şi a guvernat la Ierusalim douăzeci şi cinci de ani. Mama lui se numea Azuba şi era fiica lui Şilhi. 43 El a copiat în totalitate comportamentul tatălui lui numit Asa; şi nu a deviat de la modelul oferit de el, ci a făcut ce este corect în relaţia lui cu Iahve. Totuşi, înălţimile nu au fost desfiinţate; iar poporul mai aducea încă sacrificii şi ardea tămâie pe ele. 44 Iehoşafat a trăit în pace cu regele lui Israel. 45 Celelalte fapte ale lui Iehoşafat – autoritatea pe care a avut-o şi războaiele la care a participat – oare nu sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda”? 46 El i-a distrus pe bărbaţii care se prostituau şi care rămăseseră în ţară de pe vremea tatălui lui numit Asa. 47 În acele vremuri, nu exista rege în Edom. În locul regelui, era un guvernator. 48 Iehoşafat a făcut nişte corăbii pentru comerţ. Acelea ar fi trebuit să meargă la Ofir după aur; dar nu au mai plecat acolo, pentru că au fost sfărâmate la Eţion-Gheber. 49 Atunci Ahazia – fiul lui Ahab – i-a zis lui Iehoşafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi în corăbii!” Dar Iehoşafat nu a acceptat. 50 Iehoşafat s-a culcat lângă părinţii lui; şi a fost înmormântat lângă ei în oraşul strămoşului lui numit David. Apoi, în locul lui Iehoşafat a guvernat fiul lui care se numea Iehoram. 51 Ahazia – fiul lui Ahab – a început să guverneze în teritoriul numit Israel – la Samaria – în al şaptesprezecelea an al guvernării lui Iehoşafat – regele lui Iuda; şi a guvernat doi ani în Israel. 52 El a făcut ce este rău în relaţia lui cu Iahve şi a trăit ca tatăl lui, ca mama lui şi ca Ieroboam – fiul lui Nebat – care l-a determinat pe Israel să păcătuiască. 53 Ahazia i-a slujit lui Baal şi i s-a închinat. Astfel, el a provocat mânia Dumnezeului lui Israel numit Iahve – aşa cum procedase şi tatăl lui.