1 Iosia avea vârsta de opt ani când a devenit rege; şi a guvernat la Ierusalim treizeci şi unu de ani. Mama lui se numea Iedida şi era fiica lui Adaia din Boţcat. 2 El a făcut ce este corect în relaţia lui cu Iahve; şi a trăit în totalitate ca strămoşul lui numit David, fără să devieze de la acel model la dreapta sau la stânga. 3 În al optsprezecelea an al guvernării lui, regele Iosia a trimis pe scribul lui numit Şafan – fiul lui Aţalia, fiul lui Meşulam – la casa lui Iahve. El îi zisese: 4 „Du-te la marele preot Hilchia şi spune-i să strângă argintul care a fost adus la casa lui Iahve – acela care fusese adunat de la oameni de paznicii porţii. 5 Acest argint să fie dat celor care supraveghează lucrarea la casa lui Iahve. Şi aceia să îl dea lucrătorilor care sunt în casa lui Iahve, adică celor care lucrează la restaurarea ei: 6 tâmplarilor, constructorilor şi zidarilor. Să li se mai dea (argint) şi pentru cumpărarea lemnelor şi a pietrelor cioplite necesare pentru restaurarea casei. 7 Dar oamenii cărora li se dă argintul, să nu fie controlaţi – pentru că ei lucrează corect!” 8 Atunci marele preot Hilchia i-a zis scribului Şafan: „Am găsit cartea legii în casa lui Iahve!” Hilchia i-a dat acea carte lui Şafan; şi el a citit-o. 9 Scribul Şafan s-a dus la rege şi i-a spus: „Slujitorii tăi au strâns argintul care era în casă; şi l-au dat celor care supraveghează lucrarea la casa lui Iahve.” 10 Apoi scribul Şafan l-a informat pe rege, zicându-i: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte.” Astfel, Şafan a citit din ea în faţa regelui. 11 Când a auzit regele cuvintele din cartea legii, şi-a rupt hainele. 12 Apoi regele le-a poruncit preotului Hilchia, lui Ahicam – fiul lui Şafan –, lui Acbor – fiul lui Micaia –, scribului Şafan şi lui Asaia – slujitorul regelui – astfel: 13 „Duceţi-vă şi întrebaţi-L pe Iahve pentru mine, pentru popor şi pentru întreg teritoriul numit Iuda, în legătură cu ce este scris în această carte care a fost găsită; pentru că am înţeles că mânia lui Iahve este mare. Ea s-a declanşat împotriva noastră, pentru că strămoşii noştri nu s-au conformat cerinţelor precizate de cuvintele acestei cărţi şi nu au respectat tot ce este scris în ea despre noi!” 14 Preotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Şafan şi Asaia s-au dus la profetesa Hulda – soţia lui Şalum, fiul lui Ticva, fiul lui Hasra, paznicul hainelor – care locuia în Ierusalim, în noul cartier. Ei au vorbit cu ea; 15 şi ea le-a răspuns: „Dumnezeul lui Israel care se numeşte Iahve, zice: «Să spuneţi omului care v-a trimis la mine 16 că Iahve îi vorbeşte astfel: ‘Să ştii că voi aduce dezastrul împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor lui – în conformitate cu tot ce este scris în cartea pe care a citit-o regele lui Iuda – 17 pentru că M-au abandonat şi au adus tămâie altor (dumne)zei, provocându-Mi mânia prin toate faptele lor. Da, mânia Mea se va declanşa împotriva acestui loc şi nu se va stinge!’ 18 Mai spuneţi-i regelui lui Iuda, care v-a trimis să îl întrebaţi pe Iahve, astfel: ‘Iahve, Dumnezeul lui Israel, îţi transmite un mesaj referitor la cuvintele pe care le-ai auzit. 19 Am observat că ţi s-a înmuiat inima şi că te-ai smerit înaintea lui Iahve când ai auzit ce am declarat împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor lui, spunând că vor ajunge de spaimă şi de blestem. Am remarcat şi faptul că ţi-ai rupt hainele şi că ai plâns în faţa Mea. Iahve te asigură că a auzit! 20 Pentru că ai procedat astfel, te voi adăuga la strămoşii tăi şi vei fi aşezat liniştit în mormântul tău. Astfel, tu nu vei vedea tot dezastrul pe care îl voi aduce împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor lui.’»” Ei i-au adus regelui acest răspuns.