1 Profetul Elisei l-a chemat pe unul dintre profeţi; şi i-a zis: „Echipează-te, ia acest recipient cu ulei şi du-te la Ramot-Ghilad. 2 Când vei ajunge acolo, caută-l pe Iehu – fiul lui Iehoşafat, fiul lui Nimşi. Intră acolo, ia-l dintre prietenii lui şi du-l separat într-o cameră. 3 Apoi să iei recipientul cu ulei şi să torni uleiul pe capul lui, zicându-i: «Iahve spune: ‘Te ung ca rege în teritoriul numit Israel!’» Apoi să deschizi uşa şi să fugi fără să te opreşti.” 4 Tânărul profet a plecat spre Ramot-Ghilad. 5 Când a ajuns acolo, comandanţii armatei stăteau împreună. El a zis: „Comandant, am un mesaj pentru tine!” Iehu a întrebat: „Pentru care dintre noi?” Acel profet a răspuns: „Pentru tine, comandant!” 6 Iehu s-a ridicat şi a intrat în casă. Tânărul i-a turnat uleiul pe cap şi i-a zis: „Dumnezeul lui Israel numit Iahve îţi zice: «Te ung ca rege în teritoriul numit Israel, pentru poporul Său. 7 Să distrugi familia lui Ahab – stăpânul tău – pentru ca astfel să răzbun sângele slujitorilor Mei – profeţii – şi sângele tuturor slujitorilor lui Iahve pe care l-a vărsat Izabela! 8 Va fi exterminată toată familia lui; şi voi distruge pe orice bărbat care aparţine lui Ahab – indiferent că este sclav sau om liber în Israel! 9 Voi acţiona împotriva familiei lui Ahab aşa cum m-am comportat cu familia lui Ieroboam – fiul lui Nebat – şi la fel cum am procedat în cazul familiei lui Başa, fiul lui Ahia. 10 Izabela va fi mâncată de câini pe terenul din Izreel; şi nu o va înmormânta nimeni!»” Apoi a închis uşa şi a fugit. 11 Când a venit Iehu la slujitorii stăpânului lui, aceştia l-au întrebat: „Toate lucrurile sunt bune? De ce a venit acest nebun la tine?” Iehu le-a răspuns: „Voi îl cunoaşteţi pe acest om şi ştiţi ce poate spune.” 12 Ei i-au zis: „Minciuni! Povesteşte-ne!” Iehu le-a răspuns: „El mi-a vorbit astfel: «Iahve îţi zice: ‘Te ung ca rege pentru teritoriul numit Israel!’»” 13 Ei s-au grăbit să îşi ia robele şi să le pună sub el, pe treptele goale. Apoi au sunat din goarnă şi au zis: „Iehu este rege!” 14 Astfel a complotat Iehu – fiul lui Iehoşafat, fiul lui Nimşi – împotriva lui Ioram. În acel timp, armata lui Ioram era la Ramot-Ghilad ca să îl apere de atacurile lui Hazael, regele Aramului. 15 Regele Ioram a fost rănit şi s-a întors la Izreel ca să se vindece de rănile pe care i le făcuseră arameii în timpul războiului cu Hazael, regele Aramului. Iehu a continuat zicând: „Dacă aceasta este şi dorinţa voastră, atunci nu lăsaţi pe nimeni să scape din oraş; pentru că altfel riscăm să se ducă cineva să anunţe despre acest lucru la Izreel.” 16 Apoi Iehu a încălecat şi s-a dus la Izreel, pentru că Ioram se odihnea acolo; iar Ahazia – regele teritoriului numit Iuda – se dusese să îl vadă. 17 Santinela turnului din Izreel a văzut oamenii înarmaţi ai lui Iehu apropiindu-se; şi a zis: „Văd nişte grupe de soldaţi venind!” Ioram a zis: „Trimite un călăreţ ca să îi întâmpine şi să îi întrebe dacă totul este bine!” 18 Călăreţul a plecat; şi când l-a întâlnit pe Iehu, i-a zis: „Regele te întreabă: «Totul este bine?»” Iehu i-a răspuns: „Ce-ţi pasă ţie dacă totul este bine? Urmează-mă!” Santinela l-a anunţat pe rege, zicându-i: „Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce!” 19 Atunci a fost trimis un al doilea călăreţ care s-a dus la ei; şi le-a zis: Regele vă întreabă: „Este totul bine?” Iehu i-a răspuns: „Ce-ţi pasă ţie dacă totul este bine? Urmează-mă!” 20 Santinela l-a anunţat pe rege, zicându-i: „Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce; iar acele grupe de soldaţi care vin, se deplasează cu viteza specifică lui Iehu – fiul lui Nimşi; pentru că el este cel care aleargă ca un nebun!” 21 Atunci Ioram a ordonat: „Înhamă!” După ce au pregătit carul, Ioram – regele lui „Israel” – şi Ahazia – regele lui „Iuda” – au plecat fiecare în carul lui ca să îl întâlnească pe Iehu. Ei l-au întâlnit în terenul care era proprietatea izreelitului Nabot. 22 Când l-a văzut Ioram pe Iehu, i-a zis: „Totul este bine, Iehu?” El i-a răspuns: „Cum pot fi toate lucrurile bune atât timp cât adulterul mamei tale – Izabela – şi vrăjitoriile ei sunt atât de multe?” 23 Ioram a întors carul şi a fugit strigându-i lui Ahazia: „Trădare, Ahazia!” 24 Dar Iehu a luat arcul, a tras cu toată forţa lui şi l-a lovit pe Ioram între umeri. Săgeata i-a trecut prin inimă; iar el s-a prăbuşit în car. 25 Iehu i-a zis comandantului numit Bidcar: „Ia-l şi aruncă-l în terenul izreelitului Nabot. Aminteşte-ţi că atunci când călăream împreună, în urma tatălui lui – Ahab –, Iahve a pronunţat împotriva lui această decizie: 26 «Am văzut ieri sângele lui Nabot şi sângele fiilor lui. Iahve îţi zice: ‘Te voi face să plăteşti chiar în acest teren!’». Deci ia-l şi aruncă-l pe teren – conform Cuvântului lui Iahve.” 27 Când a văzut acest lucru, Ahazia – regele lui „Iuda” – a fugit spre Bet-Hagan. Iehu l-a urmărit şi a zis: „Omorâţi-l şi pe el!” L-au lovit în car, la înălţimea Gur, care este lângă Ibleam; dar el a fugit la Meghido şi a murit acolo. 28 Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim şi l-au înmormântat în mormântul lui, lângă părinţii lui, în „Oraşul lui David”. 29 Ahazia ajunsese rege în teritoriul locuit de urmaşii lui Iuda în al unsprezecelea an al guvernării lui Ioram, fiul lui Ahab. 30 Apoi Iehu a venit la Izreel. Când a auzit Izabela (că vine Iehu), şi-a vopsit ochii, şi-a împodobit capul şi s-a dus să privească de la fereastră. 31 În timp ce Iehu intra pe poartă, ea a zis: „Totul este bine – Zimri – criminalul stăpânului lui?” 32 El s-a uitat spre fereastră şi a strigat: „Cine este de partea mea? Cine?” Atunci doi sau trei eunuci s-au uitat în jos spre el. 33 Iehu le-a zis: „Aruncaţi-o de-acolo!” Ei au aruncat-o de la acea fereastră; iar sângele ei a ţâşnit pe zid şi pe caii care au călcat-o cu picioarele. 34 Apoi Iehu a intrat în palat. După ce a mâncat şi a băut, el a ordonat: „Îngrijiţi-vă de această blestemată şi îngropaţi-o; pentru că a fost fiică de rege.” 35 Dar când au ajuns la ea ca să o îngroape, nu i-au mai găsit decât craniul, picioarele şi palmele mâinilor. 36 Ei s-au întors şi l-au anunţat pe Iehu, care a zis: „Aşa a profeţit Iahve prin sclavul lui – prin tişbitul Ilie: «Carnea Izabelei va fi mâncată de câini în terenul din Izreel; 37 iar corpul ei va fi – în acest teren din Izreel – ca bălegarul de pe suprafaţa terenurilor agricole. Astfel, nimeni nu va mai putea zice vreodată: ‘Aceasta este Izabela!’»”