11
Într-o (altă) zi, Isus Se ruga într-un anumit loc. Când Şi-a terminat rugăciunea, unul dintre discipolii Săi I-a zis: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, aşa cum şi-a învăţat şi Ioan discipolii.” El le-a zis: „Când vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru, care eşti în cer! Să fie sfinţit numele Tău! Dorim venirea Regatului Tău şi să se facă ce doreşti pe pământ aşa cum se face în cer! Dă-ne în fiecare zi pâinea de care avem nevoie; şi iartă-ne greşelile, pentru că şi noi iertăm pe cei care ne greşesc. Nu ne lăsa să fim expuşi ispitei, ci salvează-ne de testele celui rău.” Apoi le-a mai zis: „Să presupunem că unul dintre voi are un prieten la care se duce la mijlocul nopţii, zicându-i: «Prietene, împrumută-mi trei pâini, pentru că a venit la mine, dintr-o călătorie, un bun prieten; şi nu am ce să îi dau să mănânce!». Este posibil ca din interiorul casei, acest prieten să răspundă: «Nu mă deranja! Am încuiat uşa şi m-am culcat în pat împreună cu copiii. Nu pot să mă (mai) ridic să îţi dau pâini!» Vă asigur că dacă prietenia (lor) nu va fi un argument suficient de convingător, insistenţa lui supărătoare îl va determina (până la urmă) să se ridice din pat şi să îi dea tot ce îi trebuie. Conform acestei ilustraţii, Eu vă spun: «Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi (la uşă) şi vi se va deschide. 10 Pentru că oricine cere, primeşte; cine caută, găseşte şi celui care bate (la o uşă), i se deschide.» 11 Care tată va oferi fiului lui o piatră atunci când el îi cere pâine; ori un şarpe în loc de peşte? 12 Sau îi va da oare un scorpion atunci când el cere un ou? 13 Deci dacă voi care sunteţi răi, ştiţi să oferiţi daruri bune copiilor voştri, cu atât mai mult (şi) Tatăl vostru din cer, va oferi Spiritul Sfânt celor care I-l cer.” 14 Isus a exorcizat un bolnav care era mut. După ce a ieşit demonul, cel care fusese mut vorbea şi a produs o mare uimire mulţimilor de oameni (care l-au văzut). 15 Dar unii dintre ei ziceau: „El face exorcizări cu Beelzebul – conducătorul demonilor”. 16 Alţii, ca să Îi testeze autoritatea, Îi cereau să Şi-o demonstreze făcând un miracol. 17 Isus le-a cunoscut intenţiile şi le-a zis: „Un regat afectat de tensiuni interne, este distrus; şi o casă dezbinată, ajunge la prăbuşire. 18 Deci dacă pretindeţi că Eu fac exorcizări cu Beelzebul, rezultă că Satan se auto-dezbină. Atunci cum oare va supravieţui regatul lui? 19 Iar dacă Eu dau afară demonii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine sunt aliaţi atunci când fac exorcizări? Din această cauză, ei personal vor fi judecătorii voştri! 20 Dar dacă Eu fac exorcizări cu degetul lui Dumnezeu, înseamnă că Regatul Lui v-a invadat! 21 Când omul dispune de forţă şi este bine înarmat, îşi păzeşte casa; iar averile lui sunt protejate. 22 Dar dacă îl atacă unul care are o forţă mai mare decât a lui şi îl învinge, atunci îi ia toate armele pe care se baza şi împarte toate lucrurile de care l-a jefuit. 23 Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea; iar cel care nu adună împreună cu Mine, risipeşte! 24 După ce iese dintr-un om, spiritul rău umblă prin zone fără apă, căutând un loc de odihnă. Fiindcă nu o găseşte, zice: «Voi reveni de unde am plecat!» 25 Şi când vine în vechea lui locuinţă, o găseşte măturată şi împodobită. 26 Atunci se duce şi mai ia cu el alţi şapte demoni mai răi decât el. Vin împreună în acea «casă», o transformă în domiciliul lor şi fac ca în final, situaţia acelui om să devină mai rea decât era ea la început.” 27 În timp ce vorbea Isus, o femeie din mulţimea de oameni, I s-a adresat, zicând: „Femeia care Te-a născut şi care Te-a alăptat, se poate considera fericită!” 28 Dar El a răspuns: „Mult mai fericiţi sunt cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi care îl pun în practică!” 29 În timp ce se adunau mari mulţimi de oameni, Isus a început să spună: „Această generaţie este una perfidă: solicită o dovadă divină; dar nu va primi alta decât cea a profetului Iona. 30 Pentru această generaţie, Fiul Omului va fi exact ce a fost Iona pentru niniveni. 31 Regina din Est va fi un martor al acuzării pentru această generaţie; pentru că ea a venit de la mare distanţă ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi totuşi, aici este Unul mai mare decât Solomon! 32 La Judecată, bărbaţii din Ninive vor fi proba care va justifica acuzarea acestei generaţii; pentru că ei s-au pocăit în urma predicii lui Iona; şi totuşi, aici este Unul mai mare decât Iona! 33 Nimeni nu aprinde o lampă ca să o ascundă (undeva) sau ca să o pună sub un vas; ci o pune într-un suport, pentru ca cei care intră (în acea cameră) să beneficieze de lumina ei. 34 Ochiul este organul care percepe lumina pentru tine. Dacă el este sănătos, corpul tău va recepta toată lumina cu care acesta vine în contact. Dar dacă ochiul tău este bolnav, corpul tău va primi numai întuneric. 35 Fii atent la faptul că este posibil ca lumina pe care o receptezi astfel, să fie percepută ca întuneric! 36 Deci când corpul tău va fi total expus luminii, este ca atunci când ar beneficia de lumina unei lămpi mari aprinse.” 37 În timp ce vorbea Isus, un fariseu L-a invitat să servească masa de prânz în casa lui. El a intrat şi s-a aşezat la masă. 38 Fariseul s-a mirat observând că Isus nu Se spălase (ritual) pe mâini înainte de a servi masa. 39 Dar El i-a zis: „Voi, fariseii, curăţaţi partea exterioară a paharului şi a farfuriei; dar interiorul vostru este plin de abuzuri şi de răutate. 40 Nebunilor, oare Cel care a făcut exteriorul, nu a creat şi interiorul? 41 Mai bine începeţi cu interiorul, făcând fapte care să demonstreze bunătate; şi atunci vor fi curate şi lucrurile care reprezintă exteriorul. 42 Dar (în prezent) voi sunteţi într-o situaţie foarte periculoasă! În timp ce oferiţi lui Dumnezeu a zecea parte (chiar) din mentă, din rută şi din toate zarzavaturile, uitaţi să practicaţi dreptatea şi dragostea de Dumnezeu… Trebuie să vă caracterizeze şi acestea, în timp ce le faceţi pe celelalte! 43 Vai de voi, farisei! Pentru că urmăriţi să ocupaţi locurile privilegiate din sinagogi şi vă place să fiţi salutaţi cu cel mai mare respect de oameni în locuri publice! 44 Vai de voi, experţi ai legii (mozaice) şi farisei ipocriţi! Pentru că voi sunteţi ca mormintele care nu se văd şi peste care oamenii umblă fără să ştie (pe ce calcă).” 45 Unul dintre învăţătorii legii (mozaice), I-a zis (lui Isus): „Învăţătorule, cu aceste afirmaţii ne insulţi şi pe noi!” 46 Isus a răspuns: „Şi voi, învăţătorii legii (mozaice), sunteţi într-o situaţie la fel de critică! Pentru că pretindeţi oamenilor să respecte multe reguli; şi astfel le daţi responsabilităţi, fără să îi ajutaţi nici măcar cu un deget la îndeplinirea lor! 47 Vai de voi! Pentru că aţi ajuns să renovaţi mormintele profeţilor omorâţi de părinţii voştri! 48 Prin acest gest, voi demonstraţi că aprobaţi faptele părinţilor voştri. Ei i-au omorât, iar voi împodobiţi mormintele celor omorâţi de ei… 49 În consecinţă, Dumnezeu, în înţelepciunea Lui, a zis: «Le voi trimite profeţi şi apostoli. Pe unii îi vor omorî, iar pe alţii îi vor persecuta. 50 Şi astfel, această generaţie va deveni vinovată de omorârea tuturor profeţilor care au existat de la crearea lumii…» 51 Lista va începe cu Abel şi se va termina cu Zaharia care a fost omorât între altar şi Templu! Da, vă asigur că această generaţie va plăti pentru tot ce am amintit! 52 Vai de voi, experţi ai legii (mozaice)! Pentru că voi aţi monopolizat cunoaşterea; şi nu numai că v-aţi plafonat, ci le-aţi luat şi altora dreptul la cunoaştere.” 53 După ce a ieşit de acolo, experţii legii (mozaice) şi fariseii au început să Îl determine pe Isus să vorbească, punându-I multe întrebări provocatoare. 54 Intenţionau ca astfel să Îl poată acuza, folosindu-se (în acest scop) de propriile Lui declaraţii.