1 Toţi s-au ridicat şi au dus pe Isus la Pilat. 2 Acolo au început să Îl acuze, zicând: „Pe acest om L-am surprins provocând poporul la revoltă, pronunţându-Se împotriva achitării impozitelor către Cezar şi pretinzând că El este Cristos, Regele (evreilor).” 3 Pilat L-a întrebat: „Eşti Tu Regele iudeilor?” Isus i-a răspuns: „Da, sunt!” 4 Pilat a zis liderilor preoţilor şi mulţimilor de oameni: „Acestui Om nu I-am găsit nicio vină!” 5 Dar ei insistau, zicând: „Prin învăţătura pe care o propagă începând din Galileea şi până aici, El provoacă poporul la revoltă!” 6 Auzind aceste cuvinte, Pilat a întrebat dacă Isus este galileean. 7 Iar când a constatat că zona de unde provenea El este sub jurisdicţia lui Irod, L-a trimis la el. În acele zile, Irod era în Ierusalim. 8 Atunci când L-a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult. Bazat pe informaţiile pe care le avea despre El, Irod spera ca atunci când Îl va vedea, Isus să facă o minune în faţa lui. 9 I-a pus multe întrebări, dar Isus nu a răspuns la niciuna dintre ele. 10 Liderii preoţilor şi învăţătorii legii (mozaice) erau prezenţi acolo şi Îl acuzau vehement. 11 Irod şi soldaţii lui L-au ridiculizat şi L-au tratat cu desconsiderare. Apoi L-au îmbrăcat cu o robă frumoasă şi L-au trimis înapoi la Pilat. 12 În acea zi, Irod şi Pilat care fuseseră duşmani, s-au împrietenit. 13 Pilat a adunat pe liderii preoţilor, pe conducătorii poporului şi pe ceilalţi oameni care erau prezenţi acolo. 14 Apoi le-a zis: „L-aţi adus la mine pe acest Om, ca pe Unul care provoacă poporul la revoltă. Şi după ce L-am interogat cu atenţie în faţa voastră, constat că niciuna dintre acuzaţiile voastre împotriva Lui, nu se poate proba cu fapte. 15 Nici Irod nu a putut stabili vreun cap de acuzare împotriva Lui, pentru că L-a trimis înapoi. Deci acest Om nu a făcut nimic care să merite pedeapsa capitală. 16 După ce voi ordona să fie bătut, eu Îl voi elibera!” 17 [Cu ocazia fiecărei sărbători a Paştelui, Pilat trebuia să le graţieze câte un deţinut.] 18 Ei au strigat, scandând: „Pe El, omoară-L! Vrem graţierea lui Baraba!” 19 Iar acesta fusese băgat în închisoare pentru o crimă făcută în oraş cu ocazia unei revolte. 20 Pilat li s-a adresat din nou, intenţionând să Îl elibereze pe Isus. 21 Dar ei au strigat: „Crucifică-L! Crucifică-L!” 22 Pilat le-a vorbit a treia oară, zicând: „Dar ce rele a făcut? Eu nu am găsit nimic care să justifice pedepsirea Lui cu moartea. Deci, după ce voi ordona să fie bătut, Îl voi elibera!” 23 Dar ei au continuat să strige insistent în favoarea crucificării Lui. În final, ce strigau ei a fost luat în considerare. 24 Astfel, Pilat a decis să le îndeplinească cererea. 25 L-a graţiat pe cel care fusese băgat în închisoare pentru crimă – aşa cum ceruseră ei. Iar pe Isus L-a predat lor, ca să facă ce vor cu El. 26 În timp ce Îl duceau să îl crucifice, l-au obligat pe un anume Simon din Cirena care se întorcea de la câmp, să ducă în spate crucea lui Isus. 27 În urma lui Isus mergea o mare mulţime de oameni şi de femei care plângeau şi care regretau ce se întâmpla cu El. 28 Dar Isus S-a întors spre ele şi le-a zis: „Locuitoare ale Ierusalimului, nu plângeţi pentru Mine, ci pentru voi şi pentru copiii voştri. 29 Pentru că va veni timpul când se va zice: «Sunt fericite femeie sterile, acelea care (încă) nu au născut şi cele care nu au alăptat!» 30 Atunci (oamenii) vor începe să zică munţilor: «Cădeţi peste noi!» şi dealurilor «Acoperiţi-ne!». 31 Iar dacă aceste lucruri se întâmplă copacului verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?” 32 Împreună cu Isus erau duşi doi infractori, ca să fie omorâţi. 33 Când au ajuns la locul numit „Craniul”, L-au crucificat acolo împreună cu cei doi infractori. Unul a fost aşezat la stânga lui Isus, iar celălalt la dreapta Lui. 34 Isus zicea: „Tată, iartă-i, pentru că (ei) nu ştiu ce fac!” Au tras la sorţi pentru hainele Lui, ca să ştie ce să ia fiecare. 35 Acolo veniseră mulţi oameni care asistau la ce se întâmpla. Conducătorii poporului (evreu) Îl ridiculizau pe Isus şi ziceau: „Pretinde că i-a salvat pe alţii! Să Se salveze (acum) pe Sine, dacă El este Cristos, Cel ales de Dumnezeu!” 36 Soldaţii aveau faţă de El aceeaşi atitudine de desconsiderare. Se apropiau de El, Îi dădeau oţet 37 şi ziceau: „Dacă eşti Regele iudeilor, salvează-Te!” 38 Deasupra Lui era o inscripţie (făcută în limba greacă, în limba latină şi în limba aramaică): Acesta este Regele iudeilor. 39 Unul dintre tâlharii crucificaţi, Îl ridiculiza şi el, zicând: „Oare nu eşti Tu Cristos? Salvează-Te (întâi) pe Tine şi (apoi) salvează-ne şi pe noi!” 40 Dar celălalt i s-a opus, zicând: „Nu ai teamă de Dumnezeu? Tu eşti pus sub aceeaşi acuzare (ca a Lui); 41 dar în timp ce pentru noi ea este meritată, acest Om o suportă fără să fi făcut niciun rău…” 42 Apoi I-a zis lui Isus: „Doamne, aminteşte-Ţi de mine atunci când vei veni ca Rege!” 43 Isus i-a răspuns: „Te asigur că astăzi vei fi cu Mine în rai!” 44 În a şasea oră a zilei, s-a făcut întuneric în toată ţara. Acest întuneric a persistat până în a noua oră a zilei. 45 În timp ce soarele s-a întunecat, perdeaua din interiorul Templului s-a rupt prin mijloc. 46 Isus a strigat: „Tată, în mâinile Tale Îmi predau spiritul!” Şi după ce a spus aceste cuvinte, a murit. 47 Văzând ce se întâmplase, centurionul a glorificat pe Dumnezeu şi a zis: „Acesta a fost un om (care a murit) nevinovat!” 48 Tot poporul care venise şi asistase la acest „spectacol”, a plecat de-acolo bătându-se cu pumnul în piept. 49 Şi toţi cei care făceau parte din grupul intim al lui Isus, împreună cu grupul femeilor, stăteau separat şi priveau la ce se întâmpla. 50 Exista un membru-consilier al Sinedriului care se numea Iosif. El era un om bun, cu reverenţă faţă de Dumnezeu 51 şi nu participase cu ceilalţi la luarea deciziilor (împotriva lui Isus). Provenea din Arimateea – un oraş al iudeilor. Iosif era dintre aceia care aşteptau Regatul lui Dumnezeu. 52 El s-a dus la Pilat şi i-a cerut corpul lui Isus. 53 L-a dat jos de pe cruce, l-a înfăşurat într-o pânză de in şi l-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră. În acel mormânt nu mai fusese pus nimeni. 54 Era ziua pregătirii, la finalul căreia începea Sabatul. 55 Femeile care veniseră cu Isus din Galileea, au mers după Iosif şi au văzut atât mormântul, cât şi felul în care a fost pus corpul lui Isus în el. 56 S-au întors şi au pregătit uleiuri aromate şi parfumuri. Apoi, în conformitate cu legea (mozaică), în ziua de Sabat, s-au odihnit.