1 Isus a continuat să înveţe mulţimile de oameni lângă marea Galileeii. Pentru că erau mulţi adunaţi, El a folosit o barcă, iar ceilalţi stăteau pe mal. 2 Din acea barcă a început să îi înveţe multe lucruri utilizând parabole. De exemplu, le spunea: 3 „Ascultaţi cu atenţie! Era un om care a ieşit să însămânţeze. 4 În timp ce semăna, o parte dintre seminţe a căzut lângă drum. Acestea au fost mâncate de păsări. 5 O altă parte dintre seminţe a căzut pe un teren pietros, unde nu exista mult pământ. Acele seminţe au răsărit imediat, pentru că nu au găsit un sol adânc. 6 Dar când a apărut soarele, s-au ofilit; şi pentru că nu aveau unde să îşi înfigă adânc rădăcina, s-au uscat. 7 O altă parte a seminţelor a ajuns şi a crescut între spini. Aceştia, dezvoltându-se, au obstrucţionat dezvoltarea normală a noilor plante; şi în final, pentru că fuseseră sufocate de spini, nu au avut fructe. 8 O altă parte a seminţelor a căzut pe un teren fertil. Plantele s-au dezvoltat şi au produs fructe. Recolta a fost de treizeci, de şaizeci şi de o sută de ori mai mult decât cantitatea de seminţe însămânţată.” 9 Apoi a zis: „Cine este receptiv la ce am spus, să reţină ce (tocmai) a auzit!” 10 Când a fost singur, cei din jurul Lui, între care erau şi cei doisprezece discipoli ai Săi, L-au întrebat despre semnificaţia parabolelor. 11 El le-a zis: „Vouă vi s-a oferit posibilitatea să cunoaşteţi secretul Regatului lui Dumnezeu; dar pentru ceilalţi, lucrurile din acest domeniu sunt prezentate prin intermediul parabolelor. 12 Intenţia este aceasta: privind şi auzind, ei să nu fie capabili totuşi să înţeleagă; pentru ca să nu se întoarcă ulterior la Dumnezeu, fapt care ar fi implicat iertarea păcatelor lor.” 13 El le-a mai zis: „Nu înţelegeţi nici voi semnificaţia acestei parabole? Atunci oare cum o veţi percepe pe a celorlalte? 14 Semănătorul însămânţează sămânţa Cuvântului. 15 Seminţele căzute lângă drum reprezintă pe cei în care este semănat Cuvântul; dar după ce l-au auzit, vine imediat Satan care ia din ei ce s-a semănat din Cuvânt. 16 Seminţele căzute în locuri pietroase reprezintă pe aceia care atunci când aud Cuvântul, îl primesc imediat cu bucurie; 17 dar nu au acea «rădăcină»; şi astfel rezistă puţin. În mod concret, atunci când au un necaz sau cu o persecuţie din cauza Cuvântului, ei se dezic imediat de el… 18 Seminţele căzute între spini reprezintă pe aceia care deşi aud Cuvântul, 19 sunt asaltaţi de îngrijorări legate de viaţa de pe pământ. Ei sunt în acelaşi timp obsedaţi de posesiuni materiale şi de tentaţia altor lucruri care obstrucţionează Cuvântul, făcându-l astfel ineficace în viaţă sau fără efect în trăirea lor personală. 20 Apoi sunt şi unii reprezentaţi de seminţele căzute pe un teren fertil. Ei sunt aceia care după ce aud şi primesc Cuvântul, produc «fructe»: unul treizeci la sută, altul şaizeci la sută şi altul sută la sută.” 21 El le-a mai zis: „Se pune oare lampa sub un vas sau sub pat? Oare nu este ea pusă într-un suport? 22 Să ştiţi că nu este nimic ascuns care nu va fi arătat în public; şi nimic ţinut secret care să nu fie cunoscut. 23 Cine este receptiv la mesajul Meu, să ia în considerare cu maximă seriozitate ce am spus!” 24 El le-a mai zis: „Fiţi atenţi şi la ce veţi auzi în continuare. Cum evaluaţi pe alţii, aşa veţi fi evaluaţi şi voi. Ba chiar vi se va oferi în plus faţă de ce aţi oferit altora. 25 Se va întâmpla aşa pentru că celui care are, i se va mai da; dar cel care nu are, va fi privat chiar şi de ce (mai) are.” 26 Isus a mai zis: „În ce priveşte Regatul lui Dumnezeu, se întâmplă ca în următoarea situaţie: un om îşi seamănă seminţe în terenul lui agricol. 27 Indiferent că doarme când este noapte sau că stă treaz ziua, seminţele încolţesc şi cresc fără ca el să poată observa acest proces. 28 Pământul facilitează în mod discret dezvoltarea noilor plante. La început, ele se prezintă sub forma unui fir verde. Apoi, fiecare dintre aceste fire ajunge să producă spic, în care grâul se dezvoltă până la maturitate. 29 Iar când acesta este copt, proprietarul recoltelor începe campania de secerat.” 30 Isus a mai zis: „Cu ce vom mai asemăna Regatul lui Dumnezeu? Sau prin intermediul cărei parabole îl vom prezenta? 31 Se aseamănă şi cu o sămânţă de muştar. Când este semănată în pământ, ea este cea mai mică dintre seminţe. 32 Dar ulterior creşte şi devine mai mare decât toate zarzavaturile; iar păsările zburătoare îşi pot face cuiburi în ramurile lui mari.” 33 Isus le prezenta mesajul Scripturilor prin intermediul multor parabole de acest fel, în funcţie de capacitatea lor de înţelegere. 34 Nu le comunica nimic fără să folosească parabole. Dar când era singur cu discipolii Săi, le explica totul. 35 În aceeaşi zi, seara, Isus le-a zis discipolilor Săi: „Să traversăm pe celălalt mal.” 36 După ce le-a oferit oamenilor ocazia să plece, discipolii L-au luat împreună cu ei în barca în care erau. Traversând marea, s-au deplasat împreună cu alte bărci spre destinaţia dorită. 37 O mare furtună a început să arunce valurile în barcă până aproape de limita de plutire a ei. 38 Isus dormea cu capul pe o pernă în partea din spate a bărcii. Discipolii L-au trezit zicându-I: „Învăţătorule, nu Te interesează ce se întâmplă?! Murim!” 39 El S-a trezit; şi ridicându-Se, a certat vântul şi a zis mării: „Încetează! Linişteşte-te!” Vântul şi-a oprit intensitatea şi s-a făcut o linişte totală. 40 Apoi a zis discipolilor Săi: „De ce vă lăsaţi afectaţi de frică? Tot fără credinţă sunteţi?” 41 Ei erau foarte speriaţi şi ziceau unii altora: „Cine este Acesta încât I se subordonează chiar şi vântul împreună cu marea?”