1 După şase zile, Isus a luat cu Sine pe Petru, pe cei doi fraţi – Iacov şi Ioan – şi i-a dus separat de ceilalţi pe un munte înalt. 2 El Şi-a schimbat aspectul feţei sub privirea lor: faţa Lui a strălucit ca soarele şi hainele I s-au făcut albe ca lumina. 3 Apăruseră Moise şi Ilie şi vorbeau cu El. 4 Petru a zis lui Isus: „Doamne, este bine să fim aici! Dacă vrei, voi face trei adăposturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie.” 5 În timp ce vorbea el, i-a învăluit o ceaţă densă. Şi din acel nor s-a auzit o voce care zicea: „Acesta este Fiul Meu pe care Îl iubesc foarte mult şi de care Îmi place. Să ascultaţi de El!” 6 Când au auzit vocea, discipolii au căzut cu feţele spre pământ şi s-au speriat foarte rău. 7 Dar Isus S-a apropiat, S-a atins de ei şi le-a zis: „Ridicaţi-vă; nu vă temeţi!” 8 Când au privit spre Isus, au constatat că El era singur. 9 În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a dat următoarea poruncă: „Să nu spuneţi nimănui despre această viziune până va învia Fiul Omului dintre cei morţi.” 10 Discipolii I-au pus următoarea întrebare: „Oare de ce susţin scribii că întâi trebuie să vină Ilie?” 11 Răspunzând, Isus le-a zis: „Este adevărat că întâi trebuie să vină Ilie şi să facă o totală reabilitare. 12 Dar Eu vă asigur că, într-un fel, Ilie a şi venit, iar ei nu l-au recunoscut; şi s-au comportat cu el cum au vrut. În mod asemănător vor proceda şi cu Fiul Omului.” 13 Discipolii au înţeles atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul. 14 Când au ajuns la popor, a venit un om care a căzut în genunchi înaintea lui Isus şi I-a zis: 15 „Doamne, ai milă de fiul meu care este somnambul! Se chinuie foarte rău: de multe ori ajunge în foc sau cade în apă. 16 L-am adus la discipolii Tăi şi nu au putut să îl vindece.” 17 Isus a răspuns: „Ah, popor necredincios şi predispus la rele! Până când credeţi că voi fi cu voi şi că vă voi mai suporta? Aduceţi-l aici la Mine!” 18 Isus a certat demonul care a ieşit din copil. El s-a vindecat chiar în acel moment. 19 Atunci discipolii au venit la Isus şi L-au întrebat separat: „Noi de ce nu am reuşit să scoatem demonul?” 20 Isus le-a răspuns: „Din cauza puţinei voastre credinţe! Vă spun adevărul: dacă aţi avea credinţă cât o sămânţă de muştar, aţi zice acestui munte «Mută-te de aici, acolo!» şi s-ar muta! Nimic nu v-ar fi imposibil. 21 Dar astfel de demoni nu ies decât atunci când îi înfruntă cineva care practică rugăciunea şi postul.” 22 Când erau în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul omului trebuie să ajungă la discreţia oamenilor. 23 Ei Îl vor omorî; dar a treia zi va învia…” Atunci discipolii s-au întristat foarte mult. 24 Când au ajuns în Capernaum, cei care strângeau taxa pentru Templu, au venit la Petru şi i-au zis: „Învăţătorul vostru nu plăteşte taxa?” 25 Petru a răspuns: „Ba da!” Şi când a intrat el în casă, Isus a vorbit înaintea lui, zicând: „De la cine crezi tu că percep guvernatorii taxe? De la fiii lor, sau de la străini?” 26 Petru I-a răspuns: „De la străini.” Iar Isus a zis: „Deci fiii sunt scutiţi de ele. 27 Dar ca să nu îi determinăm să păcătuiască, du-te la mare şi prinde cu undiţa un peşte. Apoi să îi deschizi gura şi vei găsi în ea un stater. Cu această monedă să plăteşti taxa (Templului) pentru Mine şi pentru tine.”