1 După ce a terminat Isus aceste cuvântări, a plecat din Galileea şi a venit în zona Iudeeii, dincolo de Iordan. 2 După El au mers mulţi oameni; şi acolo, El a vindecat pe cei bolnavi. 3 Fariseii au venit la El; şi ca să Îl testeze, I-au zis: „Îi este permis bărbatului să îşi abandoneze soţia pentru orice motiv?” 4 Răspunzând, Isus a zis: „Oare nu aţi citit că la început Creatorul l-a conceput pe om să existe ca pereche formată dintr-un bărbat şi o femeie? 5 Cu acea ocazie, s-a zis: «Omul îşi va lăsa tatăl şi mama; şi apoi se va uni cu soţia lui; iar cei doi vor fi un singur corp.» 6 Deci, ce a unit Dumnezeu, să nu despartă omul!” 7 Ei I-au zis: „Dar de ce a dat ordin Moise ca bărbatul să dea soţiei un certificat de despărţire şi astfel să fie justificat să o abandoneze?” 8 Isus le-a răspuns: „Regula lui Moise în această privinţă vă permite să vă abandonaţi soţiile din cauza insensibilităţii inimilor voastre. Dar de la început nu a fost aşa. 9 Dar Eu vă spun că oricine îşi abandonează soţia – cu excepţia cazului în care ea are relaţii sexuale în afara căsătoriei – şi ia pe alta ca soţie, comite adulter. Şi cine ia ca soţie pe cea abandonată de bărbat, comite adulter.” 10 Discipolii lui Isus I-au zis: „Dacă aceasta este situaţia despre bărbat şi despre soţia lui, este inutil ca el să se mai căsătorească!” 11 El le-a răspuns: „Nu toţi bărbaţii se pot încadra în acest caz. Ce am afirmat se referă doar la o anumită categorie a lor. 12 Fiindcă, de exemplu, sunt unii bărbaţi care s-au născut incapabili de relaţii sexuale; apoi sunt eunuci făcuţi de alţii. Şi mai există bărbaţi care, pentru Regatul ceresc, au decis singuri să se abţină de la relaţiile sexuale şi să nu se căsătorească. Deci cine se încadrează în categoria despre care am vorbit, să ia în considerare ce am spus!” 13 Atunci I-au adus nişte copii ca să îşi pună mâinile peste ei şi ca să Se roage pentru ei. Dar discipolii îi certau pe cei care îi aduceau. 14 Isus le-a zis: „Lăsaţi copiii să vină la Mine. Nu îi opriţi; pentru că Regatul ceresc aparţine celor asemănători lor.” 15 După ce Şi-a pus mâinile peste ei, a plecat de-acolo. 16 Atunci s-a apropiat de Isus un om care I-a zis: „Învăţătorule, ce bine să fac ca să am viaţa eternă?” 17 El i-a răspuns: „De ce Mă întrebi zicând «Ce bine…?»? Binele este Unul singur! Dar dacă vrei să beneficiezi de viaţă, conformează-te poruncilor (din Scripturi).” 18 El I-a zis: „La care porunci Te referi?” Iar Isus i-a răspuns: „Să nu comiţi crimă, să nu comiţi adulter, să nu furi, să nu faci declaraţii false; 19 să-ţi respecţi tatăl şi mama; şi să iubeşti pe cel de lângă tine exact aşa cum te iubeşti pe tine însuţi.” 20 Tânărul I-a zis: „De mic copil am respectat aceste porunci şi m-am conformat cerinţelor lor. Ce trebuie să mai fac?” 21 Isus i-a zis: „Dacă vrei să faci ce mai trebuie făcut (în cazul tău), du-te mai întâi şi vinde ce ai (ca avere). Dă săracilor banii pe care îi vei obţine (din această vânzare); şi astfel vei avea o comoară în cer. Apoi vino şi urmează-Mă!” 22 Când a auzit tânărul aceste cuvinte, a plecat foarte întristat; pentru că poseda multe lucruri de mare valoare. 23 Isus a zis discipolilor Lui: „Adevărul este că foarte greu va intra un bogat în Regatul ceresc. 24 Vă mai spun că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în Regatul lui Dumnezeu.” 25 Când au auzit această afirmaţie, discipolii lui Isus au rămas foarte surprinşi; şi au zis: „Atunci cine poate să fie salvat?” 26 Isus S-a uitat fix la ei şi le-a zis: „Pentru oameni, acest lucru pare ceva imposibil; dar lui Dumnezeu, toate lucrurile Îi sunt posibile.” 27 Atunci Petru a început să vorbească şi a zis: „Noi am abandonat totul şi Te-am urmat; ce recompensă vom primi?” 28 Isus le-a răspuns: „Vă spun adevărul: atunci când Fiul Omului va sta pe tronul gloriei Sale la reabilitarea tuturor lucrurilor, voi care M-aţi urmat, veţi sta pe douăsprezece scaune regeşti şi veţi judeca pe cele douăsprezece familii lărgite ale lui Israel. 29 Şi oricine va renunţa la: case, fraţi, surori, tată, mamă, soţie sau fii, chiar şi preocupări agricole – pentru numele Meu –, le va primi înapoi de o sută de ori şi va moşteni viaţa eternă. 30 Dar mulţi dintre cei care vor fi primii, vor ajunge (să fie) ultimii; şi mulţi dintre cei care vor fi ultimii, vor ajunge (să fie) primii.