1 Tot poporul s-a strâns ca un singur om în zona din faţa porţii apelor. Ei i-au spus scribului Ezra să aducă acea carte a legii lui Moise, în care erau scrise acele porunci pe care Iahve le dăduse poporului Israel. 2 Preotul Ezra a adus legea înaintea adunării formate din: bărbaţi, femei şi din toţi cei care puteau să o înţeleagă. Era prima zi din a şaptea lună. 3 Ezra a citit din lege în locul din faţa porţii apelor, de când răsărea soarele şi până la mijlocul zilei, în prezenţa tuturor bărbaţilor, femeilor şi a celor care puteau să o înţeleagă. Tot poporul asculta cu atenţie citirea cărţii legii. 4 Scribul Ezra stătea pe o platformă făcută din lemn. Ea fusese construită cu acea ocazie. Lângă el, – la dreapta lui – stăteau: Matitia, Şema, Anaia, Uria, Hilchia şi Maaseia; iar la stânga lui erau: Pedaia, Mişael, Malchia, Haşum, Haşbadana, Zaharia şi Meşulam. 5 Ezra a deschis cartea în timp ce întregul popor îl urmărea – pentru că era poziţionat mai sus decât ceilalţi. Când a deschis cartea, tot poporul s-a ridicat pe picioare. 6 Ezra L-a binecuvântat pe Marele Dumnezeu care se numeşte Iahve; şi întregul popor i-a urmat exemplul ridicând mâinile. Ei au răspuns: „Amin! Amin!” Apoi s-au aplecat şi s-au închinat lui Iahve cu faţa întoarsă spre pământ. 7 Iosua, Bani, Şerebia, Iamin, Acub, Şabtai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia şi leviţii ajutau poporul să înţeleagă legea. Toţi ceilalţi din popor stăteau în picioare. 8 Ei citeau clar din cartea legii lui Dumnezeu şi îi precizau semnificaţia – astfel încât poporul să înţeleagă ce i se citise. 9 Guvernatorul Neemia, preotul şi scribul Ezra, împreună cu leviţii care învăţau poporul, au zis tuturor: „Această zi este sfântă pentru Dumnezeul vostru care se numeşte Iahve. Nu vă lamentaţi şi nu plângeţi!” El le-a spus aceste cuvinte pentru că tot poporul începuse să plângă după ce auzise cuvintele legii. 10 Ei le-au mai zis: „Duceţi-vă şi mâncaţi mâncăruri de bună calitate, beţi băuturi dulci şi trimiteţi câte ceva şi celor care nu au nimic pregătit; pentru că este o zi sfântă pentru Dumnezeul nostru care se numeşte Iahve. Nu vă întristaţi; pentru că bucuria care vă vine de la Iahve, va fi forţa voastră!” 11 Leviţii temperau poporul, zicându-i: „Linişte! Aceasta este o zi sfântă! Nu fiţi supăraţi!” 12 Tot poporul s-a dus apoi să mănânce, să bea şi să trimită şi altora ceva de mâncare şi de băut. Au făcut acest lucru cu mare bucurie, pentru că înţeleseseră cuvintele care le fuseseră explicate. 13 A doua zi, conducătorii familiilor întregului popor, preoţii şi leviţii au fost convocaţi de scribul Ezra, ca să li se explice cuvintele legii. 14 Au constatat că în legea dată de Iahve prin Moise este scris ca poruncă obligaţia ca israelienii să locuiască în corturi tot timpul sărbătorii din a şaptea lună. 15 Ei au mai înţeles că trebuie să proclame şi să anunţe în toate oraşele lor şi în Ierusalim, următoarea veste: „Duceţi-vă la munte şi aduceţi ramuri de măslin, ramuri de măslin sălbatic, ramuri de mirt, ramuri de palmier şi ramuri de alţi copaci stufoşi – ca să faceţi corturi – exact cum este scris.” 16 Poporul a plecat, a adunat ramuri şi şi-a făcut corturi – fiecare pe acoperişul casei lui, în curtea lui sau în curţile casei lui Dumnezeu, respectiv în zona de la poarta apelor şi în aceea de la poarta numită Efraim. 17 Toată mulţimea de oameni care se întorsese din captivitate, şi-a făcut corturi şi a locuit în ele. Israelienii nu mai procedaseră astfel din vremea lui Iosua, fiul lui Nun. Astfel, fost o bucurie foarte mare. 18 Au citit din cartea legii lui Dumnezeu în fiecare zi – din prima (zi a sărbătorii) până în ultima. Au celebrat sărbătoarea şapte zile; iar în a opta zi au avut o adunare sfântă – aşa cum fusese stabilit.