106
Lăudaţi pe Iahve! Lăudaţi-L pe Iahve, pentru că este bun! Bunătatea Lui este eternă! Cine poate relata despre toate lucrurile remarcabile făcute de Iahve? Cine poate proclama toate laudele pe care le merită El? Cei care îşi trăiesc viaţa respectând ce este corect şi care aplică permanent dreptatea, sunt nişte oameni fericiţi. „Aminteşte-Ţi de mine, Doamne – atunci când Tu Îţi manifeşti bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău! Apropie-Te de mine cu salvarea Ta, ca să văd prosperitatea celor aleşi de Tine, să fiu satisfăcut de bucuria poporului Tău şi să Te laud împreună cu aceia care sunt moştenirea Ta. Noi am păcătuit – la fel ca strămoşii noştri; am comis fapte nedrepte, am făcut ce este rău. În timp ce erau în Egipt, strămoşii noştri nu au luat în considerare minunile Tale. Ei nu au păstrat în mintea lor mulţimea intervenţiilor Tale care demonstrau bunătatea Ta; şi s-au revoltat când au ajuns la mare: la Marea Roşie.” El i-a scăpat din cauza numelui Său, ca să Îşi demonstreze (egiptenilor) forţa Sa. A certat Marea Roşie; şi ea s-a uscat. Apoi i-a condus prin locurile (ei) adânci şi fără vegetaţie, care erau ca deşertul. 10 I-a salvat din mâna celui care îi ura; şi i-a răscumpărat din mâna duşmanului. 11 Apele i-au acoperit pe adversarii lor; şi niciunul dintre ei nu a reuşit să scape. 12 Atunci I-au crezut cuvintele şi I-au cântat, lăudându-L. 13 Dar după un scurt timp, ei au uitat lucrările lui Iahve; şi nu au avut răbdare să primească îndrumarea Lui. 14 Li s-au declanşat în deşert dorinţele păcătoase; şi L-au testat pe Dumnezeu în zone fără vegetaţie. 15 El le-a dat ce au cerut; dar a trimis o boală distrugătoare împotriva lor. 16 Unii din tabără au fost geloşi pe Moise şi pe Aaron care fusese sfinţit (şi dedicat) lui Iahve. 17 Pământul s-a deschis, l-a înghiţit pe Datan şi a acoperit grupul lui Abiram. 18 Focul le-a consumat susţinătorii. Flăcările i-au distrus pe cei răi. 19 La Horeb, (israelienii) şi-au făcut un viţel; şi s-au închinat imaginii turnate. 20 Au schimbat Gloria lor cu statuia unui bou care mănâncă iarbă. 21 L-au uitat pe Dumnezeu, Salvatorul lor, pe Cel care făcuse mari lucrări în Egipt. 22 Nu şi-au amintit de Cel care făcuse miracole în patria lui Ham şi lucruri care inspiră frică la Marea Roşie. 23 Astfel, El a spus (atunci) că îi va distruge. Dar Moise care fusese ales de El, a stat înaintea Lui între popor şi Iahve, ca să îi atenueze mânia şi să nu îl distrugă. 24 Apoi au respins acea plăcută ţară. Ei nu au crezut că promisiunea Lui este valabilă (şi posibil de aplicat). 25 Au protestat în corturile lor şi nu au ascultat ce le spusese Iahve. 26 Atunci El a jurat solemn că le va determina moartea în deşert, 27 că le va face urmaşii să ajungă sclavi printre celelalte popoare şi că îi va răspândi printre celelalte naţiuni. 28 Ei s-au ataşat de Baal-Peor; şi au mâncat din carnea animalelor sacrificate care fuseseră închinate morţilor. 29 L-au mâniat (pe Iahve) prin faptele lor. Astfel, s-a declanşat un dezastru printre ei. 30 Dar a venit Fineas care a făcut (o) judecată; şi dezastrul s-a oprit. 31 Acţiunea lui a fost considerată (de Iahve) ca dreptate – din generaţie în generaţie, pentru totdeauna. 32 Apoi (israelienii) L-au mâniat pe Dumnezeu şi la apele Meriba; şi din cauza lor, chiar şi Moise a ajuns în dificultate. 33 Ei s-au revoltat împotriva Spiritului Său; iar Moise a vorbit imprudent cu buzele lui. 34 Ei nu au distrus popoarele despre care le spusese Iahve; 35 ci s-au amestecat cu acele naţiuni şi s-au învăţat cu faptele lor. 36 Au slujit idolilor lor care au devenit o capcană pentru ei. 37 Şi-au sacrificat fiii şi fiicele în cinstea demonilor. 38 Au făcut să curgă sângele celor nevinovaţi. Acela a fost chiar sângele fiilor şi al fiicelor lor, pe care i-au sacrificat idolilor din Canaan; şi au profanat astfel ţara din cauza acelui sânge. 39 S-au murdărit prin faptele lor; şi prin tot ce au făcut, au arătat lipsă de loialitate (faţă de Iahve). 40 Atunci s-a declanşat mânia lui Iahve împotriva poporului Său; şi El Şi-a urât moştenirea. 41 A permis ca ei să ajungă la discreţia popoarelor; şi astfel, cei care îi urau, au devenit stăpânii lor. 42 Duşmanii evreilor i-au dominat şi i-au exploatat. Astfel, ei au fost determinaţi să stea umiliţi sub autoritatea acelora. 43 Iahve i-a scăpat de multe ori; dar ei, prin planurile lor, se opuneau Lui. Şi-au determinat astfel distrugerea prin nedreptatea lor. 44 Când i-a auzit cum strigau (disperaţi), Iahve a privit şi a văzut situaţia lor dificilă. 45 Atunci, El Şi-a amintit de legământul Lui. I s-a făcut milă de ei datorită marii Sale bunătăţi; 46 şi a făcut ca israelienii să beneficieze de milă din partea tuturor celor care îi luaseră captivi. 47 Doamne, Dumnezeul nostru, salvează-ne! Strânge-ne dintre popoare, ca să lăudăm sfântul Tău nume şi să fin demni când Îţi dedicăm lauda noastră. 48 Să fie binecuvântat Iahve care este Dumnezeul lui Israel – din eternitate în eternitate! Tot poporul să zică: „Amin!” Iahve să fie lăudat!