142
Strig, chemându-L pe Iahve. Vocea mea strigă spre Iahve, cerând mila Lui. Îmi prezint cererea înaintea lui Iahve. Vorbesc despre necazul meu înaintea Lui. Când spiritul îmi este întristat, Tu îmi cunoşti comportamentul. Ei mi-au pus capcane mascate pe drumul pe care merg. Priveşte la dreapta şi constată că nu este nimeni care să mă ajute! Am rămas fără adăpost; şi nu este nimeni care să simtă împreună cu mine! Doamne, eu te chem zicând: „Tu eşti adăpostul meu şi moştenirea mea pe pământul oamenilor vii!” Ascultă-mă când strig (spre Tine); pentru că sunt foarte trist! Salvează-mă de persecutorii mei, pentru că îmi sunt superiori în forţă! Scoate-mă din închisoare; şi Îţi voi lăuda numele! Cei corecţi se vor aduna în jurul meu când îmi vei face bine!