1 Solomon – fiul lui David – şi-a consolidat guvernarea; iar Dumnezeul lui numit Iahve l-a susţinut, ajutându-l să ajungă tot mai influent. 2 Solomon a vorbit întregului popor Israel: conducătorilor care aveau în subordinea lor mii de oameni şi celor care aveau sute de oameni, judecătorilor, tuturor liderilor lui Israel şi conducătorilor de familii. 3 Acest lucru s-a întâmplat după ce Solomon s-au dus împreună cu toţi cei adunaţi şi au ajuns pe înălţimea de la Ghivon. Acolo era Cortul Întâlnirii cu Dumnezeu – acel cort pe care Moise, sclavul lui Iahve, îl făcuse în deşert. 4 Cufărul lui Dumnezeu fusese luat de David din Chiriat-Iearim şi dus în locul pe care el i-l pregătise; pentru că el îi instalase un cort la Ierusalim. 5 Dar altarul de bronz pe care îl făcuse Beţaleel – fiul lui Uri, fiul lui Hur – era (tot) înaintea Tabernacolului lui Iahve. Solomon a căutat pe Iahve împreună cu cei adunaţi acolo – înaintea acelui altar. 6 Solomon s-a dus înaintea lui Iahve acolo unde era altarul de aramă, la Cortul Întâlnirii; şi a oferit pe el o mie de arderi integrale. 7 În acea noapte, Dumnezeu i S-a revelat lui Solomon; şi i-a zis: „Cere-Mi orice doreşti să îţi dau!” 8 Solomon I-a răspuns lui Dumnezeu: „Tu ai manifestat o mare bunătate faţă de tatăl meu – faţă de David – şi m-ai pus să guvernez (poporul Israel) în locul lui. 9 Acum, Doamne, Dumnezeule, consolidează promisiunea pe care i-ai făcut-o tatălui meu – David – pentru că Tu m-ai pus să guvernez un popor cu mulţi oameni: ca particulele din care este format praful de pământ. 10 Şi pentru că se întâmplă aşa, dă-mi înţelepciune şi cunoştinţă, ca să pot conduce acest popor; pentru că cine poate judeca poporul Tău care este atât de numeros?” 11 Dumnezeu i-a răspuns lui Solomon: „Am reţinut care este dorinţa inimii tale. Observ că nu ai cerut nici bogăţie, nici prosperitate, nici faimă, nici moartea duşmanilor tăi şi nicio viaţă lungă; ci doreşti înţelepciune şi cunoştinţă ca să poţi judeca poporul în mijlocul căruia te-am pus să guvernezi. 12 Deci pentru că aceasta este dorinţa ta, ţi-am aprobat cererea pentru înţelepciune şi pentru cunoştinţă. Ele îţi sunt deja date. În plus, îţi voi da bogăţii, prosperitate şi faimă – aşa cum nu au mai avut niciunul dintre regii care au trăit înaintea ta; şi nici nu va mai avea nimeni dintre cei care îţi vor urma!” 13 Apoi Solomon a plecat de la înălţimea din Ghivon unde era Cortul Întâlnirii, s-a întors la Ierusalim şi a guvernat poporul Israel. 14 Solomon a adunat care şi cai. Avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai. Îi ţinea în oraşele făcute în mod intenţionat pentru care şi la Ierusalim. 15 Regele a făcut ca argintul şi aurul să fie la fel de banale în Ierusalim ca pietrele; iar cedrii ajunseseră la fel de numeroşi ca sicomorii care cresc pe dealuri. 16 Caii lui Solomon erau aduşi din Egipt şi din Cue. Comercianţii regelui îi cumpărau din Cue pe un preţ stabilit. 17 Ei cumpărau un car din Egipt cu şase sute de şecheli de argint şi un cal cu o sută cincizeci de şecheli. În acelaşi timp, vindeau cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.