1 Dar noi, care suntem maturi (spiritual), avem datoria să suportăm specificul celor imaturi şi să nu luăm decizii care ar satisface doar convingerile noastre. 2 Fiecare dintre noi trebuie să (ajungă să) fie agreat de ceilalţi având în vedere binele şi edificarea lor spirituală. 3 De fapt, nici măcar Cristos nu a urmărit să Îşi satisfacă propriile Lui dorinţe, ci a trăit exact cum este scris (în Scripturi): „Insultele celor care Te calomniau, au fost suportate de Mine.” 4 Tot ce conţin Scripturile, a fost scris pentru instruirea noastră; şi astfel, speranţa pe care o avem, (poate) să fie susţinută de răbdarea despre care vorbesc Scripturile şi de încurajarea oferită de ele. 5 Dumnezeul răbdării şi al încurajării să vă ofere tuturor acelaşi mod de gândire care este în acord cu (învăţătura lui) Cristos Isus. 6 Şi astfel, într-o unitate a inimii şi a gurii, să Îl glorificaţi împreună pe cel care este Dumnezeu şi Tată al Stăpânului nostru numit Isus Cristos. 7 Deci pentru a-I aduce glorie lui Dumnezeu, acceptaţi-vă unii pe alţii exact cum v-a primit şi Cristos pe voi. 8 Ca să confirme adevărul lui Dumnezeu, Cristos a devenit un slujitor al celor circumcişi; şi astfel, cu El s-a întâmplat ce fusese promis patriarhilor (poporului evreu), 9 pentru ca celelalte naţiuni să Îl glorifice pe Dumnezeu pentru mila pe care le-a acordat-o. Acest lucru este în concordanţă cu Scriptura care spune: „De aceea, voi vorbi despre Tine printre celelalte naţiuni şi voi cânta cântece de laudă numelui Tău!” 10 Există un alt text din Scriptură, unde citim astfel: „Bucuraţi-vă naţiuni ale lumii împreună cu poporul Său!” 11 Apoi Scriptura mai spune: „Lăudaţi pe Iahve toate naţiunile lumii! Toate popoarele să Îl laude!” 12 Iar un alt text al Scripturii afirmă: „Va veni un descendent al lui Iese. Lui I se va oferi posibilitatea să conducă celelalte naţiuni; şi ele îşi vor pune speranţa în El.” 13 Dumnezeul speranţei să vă umple cu toată bucuria şi pacea pe care le facilitează credinţa; şi astfel, speranţa voastră să fie abundentă prin acţiunea remarcabilă a Spiritului Sfânt. 14 Fraţii mei, sunt convins că şi voi personal sunteţi plini de bunătate, de toată cunoaşterea şi capabili să vă îndemnaţi (corect) unii pe alţii. 15 Şi totuşi, bazat pe harul lui Dumnezeu care mi-a fost oferit, v-am scris despre unele lucruri cu mai mult curaj, având în vedere că astfel vi le veţi reaminti. 16 Acest har care mi-a fost dat, m-a făcut slujitor al lui Cristos pentru celelalte naţiuni. Faţă de ele, eu am această datorie de preot. Şi mi-o îndeplinesc atunci când proclam Vestea Bună a lui Dumnezeu; iar aceste naţiuni, prin acţiunea sfinţitoare a Spiritului Sfânt, devin astfel un sacrificiu dedicat lui Dumnezeu, pe care El îl acceptă. 17 Deci am motive să mă laud cu slujirea la care m-a chemat Dumnezeu în Isus Cristos. 18 Dacă nu ar fi El Cel care face aceste lucruri prin mine, nu aş avea curajul să vorbesc despre niciunul dintre ele. Dar atât prin ce vorbesc, cât şi prin ce fac, Cristos lucrează prin mine pentru aducerea celorlalte naţiuni la ascultarea de El. 19 Şi acţionează astfel atât prin forţa (de convingere a) evidenţelor şi a miracolelor, cât şi prin convingerea pe care o realizează Spiritul lui Dumnezeu în ei. Aşa am reuşit să proclam în toate zonele Vestea Bună a lui Cristos, începând din Ierusalim şi până în Iliria. 20 Am avut permanent dorinţa să proclam această Veste Bună acolo unde Cristos încă nu era cunoscut; ca să nu fiu ca acela care construieşte pe temelia pusă de altul. 21 Am vrut să procedez exact aşa cum este scris: „Cei cărora nu li s-a vorbit despre El, vor vedea (evidenţa existenţei Lui); iar cei care nu auziseră niciodată (despre El), vor înţelege (că El există).” 22 Deşi de multe ori am vrut să vin la voi, să ştiţi că din cauza acestei activităţi, nu am putut să vă vizitez până acum. 23 Dar acum mi-am terminat misiunea în aceste zone; şi pentru că de mulţi ani doresc să vin la voi, 24 intenţionez să vă vizitez în timpul călătoriei mele spre Spania. Veţi avea astfel oportunitatea să mă însoţiţi până acolo, după ce mă voi bucura un timp împreună cu voi. 25 Dar acum mă duc la Ierusalim ca să îi ajut pe sfinţii care sunt acolo; 26 pentru că cei din Macedonia şi din Ahaia au avut iniţiativa să ajute benevol pe săracii care sunt între sfinţii din Ierusalim. 27 De fapt, prin decizia de a-i ajuta, ei îşi îndeplinesc datoria pe care o aveau faţă de aceştia. Vreau să spun că dacă celelalte naţiuni au beneficiat de binecuvântările spirituale venite prin intermediul poporului evreu, şi ele ar trebui să îi slujească acum pe evrei cu acele lucruri materiale cu care au fost binecuvântate. 28 Deci după ce îmi voi îndeplini misiunea de a duce până la destinaţie aceste ajutoare, voi trece pe la voi în drumul meu spre Spania. 29 Ştiu că atunci când vă voi vizita, veţi avea ocazia ca prin intermediul meu, să beneficiaţi de o binecuvântare completă. 30 Fraţilor, pentru Stăpânul nostru Isus Cristos şi prin dragostea Spiritului, vă îndemn să luptaţi împreună cu mine în rugăciuni către Dumnezeu. Astfel să vă rugaţi pentru mine, 31 cerând să fiu salvat de posibilele complicaţii pe care mi le-ar putea face necredincioşii din Iudeea; şi (doresc ca) ce fac pentru sfinţii din Ierusalim, să fie un ajutor acceptat şi apreciat de aceştia. 32 Apoi, dacă îmi va permite Dumnezeu, voi avea oportunitatea să vin la voi cu bucurie şi să ne înviorăm împreună. 33 Dumnezeul păcii să fie cu voi toţi! Amin!