1 Căci nu vreau să nu ştiţi, fraţilor, că părinţii noştri toţi au fost sub nor, şi toţi au trecut prin mare,
2 şi toţi s-au lăsat botezaţi în Moise, în nor şi în mare,
3 şi toţi au mîncat aceeaşi mîncare duhovnicească,
4 şi toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească, căci beau dintr-o stîncă duhovnicească care îi urma, dar Stînca era Cristos.
5 Totuşi Dumnezeu n-a găsit plăcere în cei mai mulţi dintre ei, căci au pierit în pustie.
6 Dar aceste lucruri au devenit exemple pentru noi, ca să nu fim poftitori de rele, cum au poftit ei.
7 Nici să nu fiţi idolatri, ca unii din ei, după cum este scris: „Poporul a şezut să mănînce şi să bea; şi s-au sculat să se distreze”.
8 Nici să nu curvim, cum au curvit unii din ei, şi au căzut într-o singură zi douăzeci şi trei de mii.
9 Nici să nu ispitim pe Cristos, cum L-au ispitit unii din ei, şi care au pierit prin şerpi.
10 Nici să nu cîrtiţi, cum au cîrtit unii din ei, şi au pierit prin Nimicitorul.
11 Dar aceasta li s-a întîmplat ca exemplu, şi au fost scrise spre avertizarea noastră, peste care au venit sfîrşiturile veacurilor.
12 De aceea, cui i se pare că stă, să ia seama să nu cadă.
13 Nu v-a ajuns nici o ispită decît numai una omenească. Dar credincios este Dumnezeu, care nu va lăsa să fiţi ispitiţi peste ceea ce puteţi, ci, împreună cu ispita, va face şi ieşirea, ca s-o puteţi îndura.
14 De aceea, iubiţii mei, fugiţi de idolatrie.
15 Vă vorbesc ca unora prevăzători: judecaţi voi singuri ce spun.
16 Paharul binecuvîntării, pe care-l binecuvîntăm, nu este el părtăşia cu sîngele lui Cristos? Pîinea, pe care o frîngem, nu este ea părtăşia cu trupul lui Cristos?
17 Întrucît este o singură pîine, noi, care suntem mulţi, suntem un singur Trup, căci toţi luăm o parte din aceeaşi singură pîine.
18 Uitaţi-vă la Israelul după carne: cei ce mănîncă jertfele, nu sînt ei părtaşi cu altarul?
19 Deci ce zic eu? Că o jertfă adusă idolilor este ceva, sau că un idol este ceva?
20 Dimpotrivă, ceea ce jertfesc ei, jertfesc demonilor, şi nu lui Dumnezeu. Dar eu nu vreau ca voi să vă faceţi părtaşi cu demonii.
21 Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul demonilor; nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa demonilor.
22 Sau vrem să provocăm pe Domnul la gelozie? Sîntem noi cumva mai tari decît El?
23 Toate sînt permise, dar nu toate sînt de folos. Toate sînt permise, dar nu toate zidesc.
24 Nimeni să nu-şi caute propriul lui folos, ci cel al altuia.
25 Mîncaţi tot ce se vinde în măcelărie, fără să cercetaţi ceva din pricina conştiinţei.
26 Căci „al Domnului este pămîntul şi plinătatea lui”.
27 Dacă vă invită cineva dintre necredincioşi, şi vreţi să vă duceţi, să mîncaţi orice vă va pune înainte, fără să cercetaţi ceva din pricina conştiinţei.
28 Dar dacă vă spune cineva: „Aceasta a fost jertfită idolilor”, să nu mîncaţi, din pricina celui ce v-a înştiinţat şi din pricina conştiinţei, (căci „al Domnului este pămîntul şi plinătatea lui”).
29 Vorbesc aici nu de conştiinţa proprie, ci de a altuia. Căci de ce să fie judecată libertatea mea de o altă conştiinţă?
30 Dacă iau parte cu mulţumire, de ce sînt vorbit de rău pentru ceea ce mulţumesc?
31 Deci, fie că mîncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru gloria lui Dumnezeu.
32 Să nu fiţi pricină de poticnire nici pentru iudei, nici pentru greci, nici pentru adunarea lui Dumnezeu,
33 după cum şi eu încerc să plac tuturor în toate, necăutînd folosul meu, ci pe al celor mulţi, ca să fie mîntuiţi.